Analiză. Liderii europeni îi întind mâna lui Putin, pe fondul divergenţelor cu Trump

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron Foto EPA EFE
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron Foto EPA EFE

Pe fondul tot mai multor divergenţe cu administraţia Trump, tot mai mulţi lideri europeni încearcă strângerea relaţiilor cu Rusia.

GALERIE FOTO

Liderii europeni nu au primit în ultimul timp veşti prea bune de la Washington. Ministrul german de externe, Heiko Maas, a declarat,miercuri, după întâlnirea cu omologul său american Mike Pompeo, că Europa şi Statele Unite rămân “departe de un compromis” în ceea ce priveşte poziţia Washingtonului faţă de acordul nuclear din 2015 cu Iranul. 

Maas a precizat că nu a apărut nicio informaţie nouă în timpul întâlnirii cu Pompeo, adăugând că a sugerat să aibă loc un summit între Germania, Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite, pentru a determina calea de urmat. „Cred că suntem departe de un compromis”, a afirmat şful diplomaţiei germane.

Europenii suspectează SUA că încearcă să neutralizeze exploatarea imenselor rezerve de gaze naturale iraniene prin sancţiuni instituite împotriva programului nuclear al Iranului, cu scopul de a deschide oportunităţi pentru producţia proprie de gaze de şist, în plin avânt, scrie France Presse.

„Sancţiunile americane vor afecta exporturile de petrol şi gaze iraniene spre Europa“', declară un responsabil european implicat în dosar.

„Aceasta este clar o nouă încercare de a limita o sursă diferită de aprovizionare pentru ca gazul natural lichefiat (GNL) american să poată ajunge mai uşor în Europa, fără concurenţă“, a explicat acesta pentru AFP, sub rezerva anonimatului.

„Nu cred că acesta este scopul principal al sancţiunilor împotriva Iranului, dar este un efect care se întrevede'', a nuanţat Marc-Antoine Eyl-Mazzega, directorul Centrului de energie al Institutului de Relaţii Internaţionale Francez (IFRI). ''Este clar că investiţiile planificate nu vor mai avea loc.Nu cunosc vreo mare societate internaţională care să-şi asume riscul“, a afirmat el într-un interviu telefonic pentru AFP.

Spre marele regret al UE, Washingtonul a anunţat reinstituirea sancţiunilor ridicate în cadrul acordului internaţional încheiat în 2015 în schimbul angajamentului Teheranului de a-şi îngheţa programul nuclear.

În fiecare an, ţările UE importă două treimi (66%) din necesarul lor de consum. În 2017, aceasta a reprezentat 360 miliarde de metri cubi de gaze, între care 55 miliarde de metri cubi de GNL, pentru o factură de 75 de miliarde de euro, potrivit statisticilor europene.

Până în prezent, jumătate din gazele cumpărate provine din Rusia, dar europenii încearcă să depăşească această dependenţă.

„Rezervele iraniene sunt astronomice şi dacă Iranul îşi dezvoltă instalaţii adecvate, ele pot permite acestei ţări să devină un important furnizor de gaze în Europa“, a pledat Canete.

Teheranul are cele mai mari rezerve de gaze din lume după Rusia, între care câmpul petrolifer off-shore Pars Sud, estimat la aproximativ 191 milioane de miliarde de metri cubi. Iranul a exportat 10 miliarde de metri cubi de gaze în 2017 printr-un gazoduct spre Turcia şi Irak. Dar soluţia pentru viitor va fi GNL, subliniază responsabili europeni.

Ministrul petrolului iranian Bijan Namdar Zanganeh a estimat necesarul de investiţii în sector la circa 200 miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani. Sectorul energetic a furnizat statului iranian venituri de 50 miliarde de dolari în 2017, potrivit datelor europene.

Dar UE nu este singură în colimatorul Washingtonului, notează AFP. Un alt concurent vizat este Rusia, cu proiectul său Nord Stream 2, remarcă comisarul european pentru energie.

Nord Stream 2 vizează să dubleze până la sfârşitul anului 2018 capacităţile conductei Nord Stream 1 şi să permită ca mai multe gaze ruseşti să ajungă direct în Germania prin Marea Baltică, fără a trece prin Ucraina.

Europenii nu se aşteaptă la nimic bun nici în ceea ce priveşte taxele vamale. Comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, a declarat marţi că nu crede că Statele Unite ale Americii vor mai prelungi, după 1 iunie, exceptarea Europei de la plata taxelor vamale pentru oţel şi aluminiu, aşa cum au făcut în mai, şi a precizat că SUA consideră că ceea ce Uniunea Europeană a pus pe masa negocierilor „nu este mulţumitor“.

Merkel şi Nord Stream-2

 Normalizarea relaţiilor economice între UE şi Rusia este cerută din ce în ce mai insistent de oamenii de afaceri, însă Bruxelles nu poate să-şi permită să cedeze în faţa Moscovei. În aceste condiţii se pare că Germania s-a hotărât să-şi urmeze propria cale, chiar dacă astfel va crea tensiuni cu Statele Unite, Polonia, ţările baltice şi cu Ucraina. Cancelarul german Angela Merkel, s-a deplasat, săptămâna terecută la Soci, unde s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin.

image

Cercurile de afaceri vorbesc despre pierderi de miliarde de euro de către ambele părţi. Potrivit ediţiei ruseşti a revistei „Forbes“, după discuţiile recente cu preşedintele american, Donald Trump, Angela Merkel şi-a întărit convingerea că trebuie să îşi urmeze propria cale şi să aibă în vedere cu prioritate interesul ţării sale.

Recent cancelarul german a declarat – potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung – că Germania sprijină fără rezerve construcţia conductei Nord Stream-2, chiar dacă nu se bucură de înţelegerea şi de sprijinul Statelor Unite. „Europa trebuie să-şi ia în mâinile propria soartă” a declarat ea, făcând o aluzie la faptul că după ce Statele Unite a ieşit din acordul nuclear cu Iranul, a părăsit acordul global pentru climă, se concentrează la partida nord-coreeană, Germania nu mai are obligaţia de a se ocupa de sensibilităţile Washingtonului, cu atât mai puţin a Poloniei, Ucrainei sau a ţărilor baltice.

Macron, interest de o reconciliere între europeni şi Rusia 

Probabil la aceeaşi concluzie a ajuns şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, după întrevederea cu omologul său american. Joi şi vineri, şeful statului francez a participat la forumul economic de la Sankt-Petersburg, unde s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin . Franţa şi Japonia au fost ţările cu statut de invitaţi de onoare la această manifestare. 

Macron a fost primit în Palatul lui Petru cel Mare de lângă Sankt-Petersburg, după ce cu un an în urmă Vladimir Putin a fost invitatul lui Emmanuel Macron la Versailles. Chiar dacă au poziţiile divergente asupra multor probleme, Macron şi Putin au viziuni apropiate legate de Iran, pentru că atât Franţa cât şi Rusia doresc menţinerea acordului nuclear iranian, denunţat recent de Statele Unite. Pe de altă parte, Vladimir Putin are un cuvânt important de spus în Orientul Mijlociu, iar Franţa consideră că el poate juca un rol important pentru diminuarea tensiunilor dintre Iran şi Israel.

Macron testează şansele unei reconcilieri între europeni şi Rusia, în contextul în care China începe să exercite un fel de hegemonie economică pe bătrânul continent. Uniunea Europeană are interesul ca Moscova să-i devină mai degrabă partener privilegiat decât să lase Rusia să se deschidă tot mai mult spre Asia. 

Purtătorul de cuvânt al Palatului Élysée a declarat într-un interviu acordat săptămânalului „Le Journal du Dimanche“ că în timpul vizitei sale în Rusia, preşedintele Emmanuel Macron, doreşte să dea un nou impuls relaţiilor dintre cele două ţări . 

„Preşedintele Macron intenţionează să dea un nou impuls relaţiilor bilaterale, dar cu respectarea cadrului Uniunii Europene”, stabilit după unirea Crimeii cu Rusia”. Înainte de întâlnirea cu liderul de la Kremlin, Macron şi-a făcut serios temele. Preşedintele francez a avut o întâlnire la Palatul Élysée cu istoricul şi specialistul pe problemele Rusiei, Antoine Arjakovsky, dar şi cu filozoful Michel Eltchaninoff, autorul cărţii „Inside the Mind of Vladimir Putin” – scrie „Le Journal du Dimanche“.

Liderii bulgari, pe rând la Moscova

Zilele trecute, preşedintele Bulgariei Rumen Radev a efectuat o vizită oficială în Rusia, în cadrul căreia s-a întâlnit cu primul ministru Dmitri Medvedev şi cu preşedintele Vladimir Putin. Peste aproximativ o săptămână va urma vizita la Moscova a primului ministru Boiko Borisov. În centrul atenţiei se află proiecte în energetică.

Preşedintele Radev a declarat după întâlnirea sa cu Putin că aprovizionarea normală cu gaze a Bulgariei va putea fi garantată numai prin realizarea unui gazoduct pe fundul Mării Negre – ramificaţie a TurkStream-ului. El a constatat că fără participarea Rusiei nu poate fi realizată cea de a doua centrală atomoelectrică bulgară „Belene”. Realizarea celor două proiecte este însă în competenţa guvernului.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite