Analiză. Cum a devenit Hezbollah, grupare libaneză proiraniană, jucător cheie în Orientul Mijlociu

Analiză. Cum a devenit Hezbollah, grupare libaneză proiraniană, jucător cheie în Orientul Mijlociu

De aproape două săptămâni, Hezbollahul libanez se află  în centrul unor tensiuni ce riscă să arunce un alt stat din Orientul Mijlocu, Libanul, în război civil.

Ştiri pe aceeaşi temă

Forţă dominantă în Liban, unde este acuzat că s-a impus, şi omniprezent în conflictul sirian, Hezbollah, partidul lui Hassan Nasrallah, este acum în centrul tensiunilor regionale care agită Orientul Mijlociu, împărţit de rivalitatea dintre două mari puteri regionale Iranul şiit şi Arabia Saudită sunnită.
 
Niciodată, de la crearea sa în 1982, cu scopul de a lupta împotriva armatei israeliene în Libanul de Sud, miliţia islamistă sponsorizată de Republica Islamică Iran, care s-a transformat de-a lungul anilor într-o mişcare politico-militară, nu a fost atât de puternică. 
 
Statură regională 
 
Clasificată ca organizaţie teroristă de către Washington şi ţările din Golf ( nu şi de UE), mişcarea are o puternică capacitate de mobilizare, un aparat de propagandă puternic şi un arsenal mai important decât cel al armatei libaneze, dar are şi tot mai mulţi inamici. Mai ales că expertiza sa militară şi angajamentul faţă de regimul sirian al preşedintelui Bashar al-Assad au fost decisive pentru supravieţuirea acestuia.
 
 „De trei decenii, Hezbollah a dobândit treptat statură regională“, a declarat pentru France 24 Didier Leroy, specialist în Hezbollah şi cercetător la Institutul Regal de Apărare din Belgia şi la Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB). Punctul de cotitură al acestei evoluţii a fost războiul din Siria, unde a acţionat cu succes alături de trupele siriene .
 
Dincolo de frontul sirian, unde miliţiile Hezbollah au suferit pierderi grele, prezenţa membrilor Hezbollah este raportată în tot Orientul Mijlociu. „Pe lângă antrenamentele desfăşurate  de luptătorii Hezbollah în Iran, Teheranul a pus la dispoziţie câteva sute de consilieri militari şi pe teritoriul irakian, unde se coordonează cu pasdaranii iranieni şi alte miliţii locale şiite, dar a trimis consilieri şi în Yemen, în sprijinul rebelilor Houthi ", mai spune Didier Leroy.
 
„Iniţial, Hezbollah s-a născut din dorinţa Iranului de a-şi atrage de partea sa o parte a comunităţii şiite libaneze, de a crea o forţă anti-israeliană, strict şiită“, subliniază Didier Leroy. Potrivit acestuia, Hezbollah, „reprezintă combinaţia resursei umane libaneze cu ajutorul iranian vital“, şi este „fără îndoială un avantaj major pentru Teheran în demersul de a-şi extinde influenţa dincolo de frontierele sale“.
 
Anaïs-Trissa Khatchadourian, cercetător specializat în studiul şiismului de la Universitatea din Maine, este de părere că Hezbollah „face parte, în mod incontestabil, din sfera de influenţă a Republicii Islamice Iran, angajată într-un conflict cu Arabia Saudită, şi este un instrument necesar din cauza importanţei sale în Liban şi a angajamentului său în Siria“.
 
Dar este greşit, potrivit analistei să se spună că Hezbollah este o marionetă iraniană. „Partidul este o parte integrantă a societăţii libaneze, îşi urmează şi îşi apără propriile interese şi aplică o agendă libaneză“, afirmă ea. Se spune că trebuie luate în considerare în mod incontestabil influenţele sale iraniene, în sensul că pentru Hezbollah, şi aceasta este o poziţie asumată, liderul suprem care trebuie urmat este acela al revoluţiei iraniane, iniţial Ayatollah Khomeini, apoi Ayatollah Khamenei care i-a succedat“.
 
În numele principiului „wilayat al-faqih“, care afirmă primatul religiei asupra politicului, partidul şiit, conducerea şi liderul său, recunosc că trebuie să se supună direct Ghidului Suprem Iranian.
 
„Supremaţia asupra Hezbollah se referă la liderul suprem iranian, nu la guvernul iranian", susţine  Erminia Chiara Calabrese, cercetătoare la Centrul pentru Studii în Ştiinţe Sociale şi Religioase (CESOR) al  EHESS. Dar, în realitate, relaţia partidului cu liderul suprem îi conferă Hezbollah o largă autonomie, în special în ceea ce priveşte afacerile libaneze şi problemele politice ".
 
Un lider carismatic 
 
Hezbollah se poate baza pe liderul său, Hassan Nasrallah, a cărui imagine este inseparabilă de partid, şi a devenit, de asemenea, un actor regional cu greutate. „Chiar dacă partidul este aparat  amplu şi complex, în mod incontestabil, personalitatea, aura şi carisma specială, a lui Hassan Nasrallah, a jucat un rol important în dezvoltarea imaginii partidului, în Liban, dar şi în întreaga regiune “, spun Anaïs-Trissa Khatchadourian şi Didier Leroy.
 
„Hezbollah nu încearcă să fie partidul unui singur om pentru a nu contrazice ideologia sa, care pledează pentru apărarea celor oprimaţi, dar în ultimul deceniu, sub conducerea lui Hassan Nasrallah partidul a acumulat victoriile politice şi militare cu care se mândreşte.

Înfiinţat într-un moment cheie din istoria Orientului Mijlociu, după Revoluţia Islamică din Iran în 1979, a doua invazie israeliană în Liban în 1982, Hezbollah pare să se fi alimentat din conflicte şi tensiuni pentru a câştiga forţă. Şi nu numai datorită sprijinului iranian.
 
„Este clar că, de la apariţia sa, Hezbollah a continuat să-şi surprindă adversarii, deoarece de fiecare dată când s-a angajat într-un conflict, despre care cei mai mulţi spuneau că-l va pierde, a reuşit în mod constant să iasă mai puternic, fie că a fost vorba de ciocnirea inter-şiită în timpul războiului din Liban, fie că a fost vorba despre repliva dată armatei israeliene mai ales în timpul războiul din 2006 şi, de asemenea, în faţa forţelor ostile regimului sirian “, explică Didier Leroy.
 
„Acest lucru se datorează faptului că Hezbollah a reuşit să integreze noţiunea de rezistenţă în strategia sa“, spune cercetătorul, „în special prin dezvoltarea unei ideologii elastice bazate pe simbolurile şiismului, cum ar fi de exemplu ideea victoriei“, continuă acesta. 
 
Nasrallah: Arabia Saudită declară război Libanului prin implicarea în politica internă
 
Liderul organizaţiei şiite libaneze Hezbollah, Hassan Nasrallah, a susţinut, vineri, că Arabia Saudită a declarat război Libanului şi este ferm convins că premierul libanez demisionar Saad al-Hariri este reţinut cu forţa de autorităţile saudite, relatează site-ul agenţiei Reuters.
 
Nasrallah a adăugat că demisia lui Hariri a fost o "intervenţie saudită fără precedent" în politica internă a Libanului şi i-a cerut premierului demisionar să se întoarcă în ţară, argumentând că demiterea guvernului nu a avut loc.
 
Cu privire la Israel, liderul organizaţiei paramilitare libaneze a declarat că nu consideră posibil un război cu statul evreu, avertizând Guvernul Benjamin Netanyahu să nu exploateze criza politică actuală din Liban.
 
Saad al-Hariri a demisionat, în timp ce se afla într-o vizită la Riyad, printr-un mesaj televizat. Nasrallah a acuzat, duminică, Arabia Saudită, adăugând că decizia nu i-a aparţinut fostului premier libanez.
 
Arabia Saudită şi Kuwaitul au somat joi proprii cetăţeni să părăsească urgent Libanul, generând temeri privind o intervenţie militară, iar, în acest context tensionat, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a  deplasat de urgenţă la  Riyad.
 
Franţa încearcă detensionarea situaţiei
 
Preşedintele Libanului, Michel Aoun, a declarat sâmbătă că premierul libanez, Saad Hariri, „este într-o situaţie dubioasă şi misterioasă” în Arabia Saudită. Preşedintele Aopun a mai spus că orice a spus sau va spune premierul Hariri „nu reflectă realitatea”, în primul rând din cauza misterului care înconjoară situaţia lui în Arabia Saudită.
 
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a chemat la respectarea "suveranităţii şi stabilităţii" Libanului, într-o discuţie telefonică purtată sâmbătă cu omologul său de la Beirut, Michel Aoun, transmite AFP, citând Palatul Elysee.
 
"Cei doi lideri au discutat situaţia din Liban după anunţul demisiei premierului Saad Hariri", a precizat preşedinţia franceză, într-un comunicat. 
 
Emmanuel Macron "a reamintit importanţa păstrării stabilităţii, independenţei şi securităţii Libanului şi susţinerea Franţei pentru poporul libanez", a adăugat aceeaşi sursă. 
 
Mai înainte, preşedintele libanez a făcut apel la Arabia Saudită să "clarifice motivele" ce împiedică reîntoarcerea în Liban a prim-ministrului Saad Hariri, a cărui demisie-şoc a dus la o nouă criză politică în ţară. 
 
Macron a reiterat "apelul său ca liderii politici libanezi să aibă libertate de mişcare". "Necesitatea de menţinere a continuităţii instituţiilor statului a fost subliniată, în cadrul politicii de disociere faţă de conflictele din regiune şi în particular de cel din Siria, cu scopul de a păstra suveranitatea şi stabilitatea Libanului", a arătat şeful statului francez. "Marţi, preşedintele francez îl va primi pe ministrul libanez al Afacerilor Externe", a mai indicat comunicatul citat. 
 
Secretarul General al ONU: criza din Liban ar putea avea consecinţe devastatoare
 
Antonio Guterres, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a declarat, vineri, că este ”extrem de îngrijorat” de actuala criză politică din Liban, adăugând că este esenţial ca în regiune să nu apară noi conflicte.
 
”Am luat legătura în această săptămână cu Arabia Saudită, Liban şi alte câteva state din regiune. Acesta este un subiect ce reprezintă o mare îngrijorare pentru noi. Ne dorim este ca pacea să fie menţinută în Liban. Este esenţial ca în regiune să nu apară un nou conflict, ce ar putea avea consecinţe devastatoare. În acelaşi timp, este important să fie apărate unitatea şi stabilitatea Libanului şi funcţionarea instituţiilor libaneze”, a declarat Gutteres.
 
Libanul a mai fost scena unui conflict civil ce a avut loc între 1975 şi 1990. În plus, în 2006, autorităţile libaneze s-au aflat în conflict deschis cu Israelul.
 
citeste totul despre: