STRATFOR: De ce protestele actuale din Republica Moldova diferă de cele precedente

Republica Moldova s-a mai confruntat până acum cu proteste sociale, însă de data aceasta ele ar putea destabiliza dramatic micuţul stat, important din punct de vedere strategic pentru Rusia, scrie agenţia americană Stratfor într-o analiză despre manifestaţiile de la Chişinău, care durează deja de cinci săptămâni.

Între 10.000 şi 12.000 de manifestanţi, potrivit unor estimări, au cerut duminica trecută, la Chişinău, alegeri anticipate şi plecarea actualei puteri. Căderea puterii în urma unor proteste nu ar fi o noutate pentru Republica Moldova, unde divergenţele sociale şi paralizia politică s-au accentuat în ultimii cinci ani. Însă de data aceasta protestele durează mai mult şi sunt mai intransigente, ceea ce ar putea cauza tulburări mai grave. Rusia ar putea beneficia de aceste tulburări în masă prin subminarea şanselor Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană (UE). Chiar şi în aceste condiţii, Moscova va trebui să depună multe eforturi pentru a aduce Chişinăul în sfera sa de influenţă, începe Stratfor.

Instabilitate politică

Din 2009, când o revoltă a dus la înlăturarea de la putere a regimului comunist şi preluarea guvernării de către Alianţa pentru Integrare Europeană, Republica Moldova a cunoscut mai multe căderi de guverne şi alegeri anticipate. Cauza acestei instabilităţi îşi are originea în mediul politic din fosta republică sovietică, divizată aproape în mod egal între partide proeuropene şi proruse. La fel ca Ucraina, Republica Moldova este obiectul unei competiţii pentru influenţă între Rusia şi Vest, cu angrenarea unor forţe interne.

Ultimele alegeri parlamentare din Republica Moldova, organizate în noiembrie 2014, s-au încheiat cu victoria strânsă a unor partide proeuropene, care au avut nevoie de sprijinul Partidului Comuniştilor (prorus) pentru a reveni la guvernare. Pe fondul acestui climat politic instabil, un imens scandal de corupţie a izbucnit în mai, după dezvăluirea dispariţiei unui miliard de euro prin tranzacţii dubioase.

Scandal bancar

Cazul dispariţiei miliardului a ieşit la iveală după ce Banca Centrală a Republicii Moldova a descoperit că trei bănci au acordat împrumuturi misterioase în valoare totală de un milliard de euro, reprezentând 12,5% din PIB-ul statului, cel mai sărac din Europa. Instituţiile financiare respective, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, deţin aproape o treime din activele bancare ale statului, inclusiv bani pentru plata pensiilor. Ca urmare a acestei dezvăluiri şi presiunilor apărute asupra guvernului condus de Chril Gaburici, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Uniunea Europeană şi-au suspendat asistenţa financiară pentru Republica Moldova.

Prim-ministrul Chiril Gaburici şi-a dat demisia pe 12 iunie, postul fiind preluat de liberal-democratul Valeriu Streleţ. Noul prim-ministru moldovean, care beneficiază de susţinerea a 51 de deputaţi din cei 101 ai Parlamentului, nu reuşeşte însă să calmeze calmeze nemulţumirile.

Motive de îngrijorare

Începând din 6 septembrie, data începerii protestelor sociale, presiunile asupra Guvernului Streleţ s-au accentuat. Protestatarii vor clarificări asupra scandalului bancar, închiderea corupţilor, dizolvarea Parlamentului, alegeri anticipate, demisia guvernului şi chiar a preşedintelui ţării.

Deşi protestele încă nu au forţat Guvernul moldovean să demisioneze, există motive de îngrijorare care pot deveni o ameninţare semnificativă la adresa Executivului şi eventual la adresa stabilităţii ţării.

Primul motiv de îngrijorare este durata îndelungată a protestelor. Ele au început acum cinci săptămâni, iar instalarea unor corturi în Piaţa Mării Adunări Naţionale sugerează că acesta este doar începutul. Această acţiune aduce aminte de protestele din Piaţa Independenţei din Kiev, care au dus la înlăturarea de la putere e preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici.

Al doilea motiv de îngrijorare este extinderea protestelor. Săptămâna trecută, partide proruse au organizat acţiuni în faţa Parlamentului, blocând strada principală din Chişinău şi ameninţând cu acţiuni similare în oraşele din ţară.

Un alt motiv îngrijorare ar fi violenţa protestatarilor. Deşi în Republica Moldova au avut loc mai multe proteste în ultimii cinci ani, ele s-au desfăşurat în general paşnic. Însă, duminica trecută, protestatarii au fost opriţi de poliţie în timp ce încercau să ia cu asalt clădirea Parlamentului. Cu toate că au avut loc doar încăierări, ciocniri nu sunt excluse în viitor. Vasile Năstase, liderul platformei civice Demnitate şi Adevăr, a făcut apel la „nesupunere civică“ începând din 6 octombrie, cerând populaţiei să înfiinţeze comitete de grevă şi să nu mai plătească facturile la consumul de gaze şi curent electric.

În plus, Executivul moldovean este îngrijorat de activizarea grupurilor proruse. Deşi protestele au cuprins un spectru larg de grupuri şi cetăţeni care solicită luarea unor măsuri după scandalul bancar, partidele proruse şi susţinătorii acestora de la Moscova vor avea cel mai mult de câştigat din demisia guvernului şi organizarea de alegeri anticipate. Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, care a obţinut cele mai multe mandate la ultimele alegeri legislative, a participat activ în ultimele zile la proteste, la fel ca liderul Partidului Nostru, Renato Usatâi. Odată instalaţi la putere, cei doi lideri proruşi ar putea reorienta după cinci ani Republica Moldova către Rusia.

Orice apropiere majoră de Moscova ar putea genera reacţii din partea segmentelor proeuropene ale ţării. La rândul lor, încercările de apropiere de UE se vor ciocni de rezistenţa grupurilor strâns legate de Moscova, inclusiv din regiunile proruse Găgăuzia şi Transnistria. Atât timp cât Republica Moldova va avea parte de instabilitate pe plan intern, vectorul politicii externe va rămâne nesigur şi va fi probabil disputat încă o perioadă de timp, conchide Stratfor.