Situaţia la graniţa dintre Ungaria şi Austria devine tensionată din cauza valului de refugiaţi

Imigranţi în gara din Budapesta FOTO AP

Ungaria nu mai face faţă imigranţilor ce vin în valuri, zilnic, din Turcia, via Grecia, Macedonia şi Serbia. Duminică, sute de imigranţi au protestat  la gara Keleti din Budapesta, denunţând faptul că autorităţile ungare nu le permit să plece în Germania. Luni, autorităţile ungare le-au dat voie să plece cu trenul, dar au fost blocaţi la frontiera austiacă. La aceasta se adaugă cozile de pe autostrada M1, din cauza controalelor.

Celor care locuiesc temporar la gară li s-au alăturat alte câteva sute,  scandând „Germania, Germania“, şi cerând prezenţa Naţiunilor Unite. În faţa acestei situaţii, ieri, autorităţile maghiare au dat voie refugiaţilor să se urce în trenurile de Germania şi Austria, deşi potrivit regulilor Schengen nu pot permit călătoria acestora fără documente de călatorie şi viza statului de destinaţie. 

Andras Giro-Szasz, purtător de cuvânt al guvernului ungar a declarat că Germania a arătat o atitudine permisivă în privinţa celor veniţi din Siria, iar acest lucru s-a aflat şi a impulsionat speranţele” migranţilor. Tot ieri, autorităţile austriece au demarat controale la frontieră, ceea ce a provocat o coadă de peste 20 de kilometri pe o autostradă ungară M1 şi blocaje, dar şi controverse privind dar şi controverse privind legalitatea lor în spaţiul Schengen. În doar câteva ore au fost descoperiţi 200 de imigranţi ilegali şi au fost arestaţi cinci traficanţi de persoane. 

Ieri după-amiază, un tren ungar transportând între 300 şi 400 de imigranţi cu destinaţia Munchen (sud-estul Germaniei) a fost blocat luni la frontiera cu Austria, la scurt timp după plecarea din Budapesta, a anunţat poliţia austriacă, transmite AFP. „Există 300 — 400 imigranţi la bord. Ei sunt pe care de a fi debarcaţi'', a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei austriece, Roman Haslinger. 

Imigranţii care au depus cereri de azil în Ungaria vor fi retrimişi la Budapesta, unde trebuie să aştepte răspunsul, conform normelor europene pe baza cărora sunt procesate solicitările. Ceilalţi imigranţi din tren vor fi autorizaţi să-şi continue călătoria, a precizat Haslinger. 

Ungaria intenţionează să înăsprească săptămâna viitoare o serie de legi pentru a reduce presiunea valului de imigranţi asupra ţării, una dintre măsuri referindu-se la folosirea armatei, în caz de necesitate, pentru a ajuta forţele de poliţie în apropierea graniţei sudice, a anunţat vineri Gergely Gulyas, deputat din partea formaţiunii de guvernământ FIDESZ.

Manfred Schmidt, şeful Oficiului Federal pentru Migrare şi Refugiaţi (BAMF) din Germania, a anunţat, ieri, că nu există o limită în privinţa numărului de solicitări de azil acordate refugiaţilor, informează site-ul publicaţiei The Local. Dar comentariile lui Schmidt referitoare la „lipsa limitei superioare“ a provocat reacţii controversate şi tensiuni pe scena politică germană.

 „Vor exista noi centre de înregistare în câteva oraşe şi mii de noi oameni vor fi angajaţi în cursul acestui an - şi în 2016 vom avea nevoie de încă 1.000 de persoane pentru forţa noastră de muncă. Asta face deja o diferenţă. Până în luna iulie, am primit mai multe solicitări decât pe parcursul întregului an 2014“, a declarat Schmidt.  Pentru a ameliora răspunsul blocului comunitar la criza imigraţiei, preşedinţia semestrială a UE, deţinută de Luxembrug, a convocat pentru 14 septembrie o reuniune a miniştrilor de Interne ai UE. 

Noi incidente şi la frontiera dintre Grecia şi Macedonia

Poliţia greacă a lansat luni o grenadă asurzitoare în timpul unei mişcări de protest la care au participat circa 2.000 de imigranţi, mai ales refugiaţi din Siria şi Afganistan, adunaţi în localitatea greacă Idomeni de la frontiera cu Macedonia, a anunţat o sursă a poliţiei, citată de AFP.

Nicio persoană nu a fost rănită în timpul acestui incident, care a durat puţin timp, potrivit aceleiaşi surse. 

Imigranţii protestează împotriva deciziei autorităţilor macedonene de a închide pentru câteva ore frontiera. 

În ultimele zile, aceste proteste sunt curente la graniţa greaco-macedoneană. Refugiaţii sosesc în masă în fiecare zi pe coasta Greciei şi încearcă apoi să-şi continue călătoria spre ţări din Europa de Vest sau de Nord. 

Copleşită de numărul de imigranţi care îi traversează teritoriul, Macedonia a fost nevoită să-şi închidă frontiera pentru câteva ore. Imigranţii se îndreaptă spre Serbia şi Ungaria. 

În urmă cu zece zile, poliţia macedoneană a lansat la rândul său grenade asurzitoare asupra imigranţilor ce voiau să treacă frontiera dinspre Grecia, rănindu-i uşor pe cinci dintre aceştia. 

Grupul de la Vişegrad nu vrea cote de imigranţi 

Cu toate că, luni Merkel, a făcit aple la un răspuns cpmun, statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) au anunţat că îşi menţin poziţia comună în problema imigranţilor ilegali în Uniunea Europeană, opunându-se unui sistem de cote de repartizare a acestora între ţările membre, conform ştirilor difuzate de TASR, MTI şi portalul televiziunii austriece ORF.

La Bratislava, premierul Robert Fico a declarat luni, la finalul unei reuniuni de urgenţă a consiliului naţional de securitate, că Slovacia nu va ceda şi nu va accepta critici din partea unor lideri politici occidentali cărora nu le convine abordarea ţărilor est-europene faţă de problema imigraţiei. 

„Dacă nu începem să spunem adevărul despre imigraţie, nu vom reuşi să avansăm“, a declarat Fico într-o conferinţă de presă, subliniind că îi vine greu să accepte critici din partea unor ţări care nu au fost de acord cu aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. 

Potrivit agenţiei MTI, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, şi omologul său slovac, Miroslav Lajcak, s-au întâlnit luni pentru a lua în discuţie cele mai recente evoluţii în criza imigranţilor, ei convenind asupra necesităţii ca grupul de la Vişegrad să aibă o poziţie coordonată. Miniştrii au fost de acord şi ca viitoarea strategie europeană să nu se bazeze pe un sistem de cote, ci să fie capabilă să stopeze valul de imigraţie. 

În acelaşi timp, la Praga, prim-ministrul Bohuslav Sobotka şi-a reiterat poziţia de respingere a unui sistem de cote, precizând că acesta „a fost un drum greşit“. Sobotka a subliniat că această abordare este împărtăşită şi de Slovacia, Polonia şi Ungaria. 

„Nici guvernul ceh, nici statele din grupul de la Vişegrad nu şi-au schimbat poziţia. Vom reprezenta această poziţie în continuare în reuniunile UE“, a subliniat Bohuslav Sobotka, conform news.orf.at. 

Un summit al celor patru state ale grupului de la Vişegrad urmează să aibă loc vineri sau duminică, a anunţat premierul slovac Robert Fico.  Duminică, preşedintele Cehiei, Milos Zeman, s-a opus din nou cererilor ca ţara sa să accepte refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, deoarece, în opinia sa, oricum cea mai mare parte  sunt doar imigranţi economici, şi pot aduce în Republica Cehă teroarea Statului Islamic, boală şi gheitoizare. 

Preşedintele a spus că îi refuză pe refugiaţii musulmani din cauza a trei riscuri din care primul este că în Cehia vor apărea ghetourile. „Un alt risc este că vor aduce boli infecţioase, şi asta nu este o exagerare. În al treilea rând, există riscul ca Statul Islamic să trimită ‘ celule teroriste latente’, care mai târziu sunt activate pentru a efectua atacuri teroriste similare cu cele care în trecut au avut loc la Paris, Londra şi Madrid „, a afirmat Zeman. 

„În mod legal în Republica Cehă vor fi doar 1.500 de refugiaţi pe care guvernul său a acceptat să-i primească în următorii doi ani” a prcizat Zeman. Preşedintele ceh a atras atenţia că după ce Germania va înceta să-i mai primească pe refugiaţii care vin după ce traversează teritoriul ceh, aceste persoane vor rămâne în Republica Cehă şi, în cazul în care nu funcţionează protecţia frontierelor europene, Republica Cehă va trebui să-şi apere propriile frontiere atât cu poliţia cât şi cu armata, a subliniat şeful statului ceh. Premierul ceh, Bohuslav Sobotka, a respins ultima remarcă a preşedintelui ceh şi a calificat-o ca „inutilă”.