Recomandările Parlamentului European pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional

Comisia pentru cultură şi educaţie a adoptat raportul eurodeputatei Katarína Neveďalová (S&D) referitor la schimbarea sistemelor educaţionale din statele membre, astfel încât să reflecte cererea pieţei muncii, pentru a determina scăderea şomajului în rândul tinerilor.

Potrivit eurodeputatei Neveďalová, sistemele educaţionale UE nu reflectă cerinţele de pe piaţa muncii. Numărul de absolvenţi este mare, dar mare este şi numărul şomerilor, deoarece educaţia nu corespunde necesităţilor de pe piaţă.

În UE, şomajul în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani a atins nivelul 23,5 % în martie 2013. În acelaşi timp, peste 2 milioane de posturi vacante nu au putut fi ocupate. Raportoarea subliniază faptul că această problemă este o consecinţă evidentă a situaţiei actuale în care nevoile de pe piaţa muncii sunt de cele mai multe ori în neconcordanţă cu oportunităţile oferite de instituţiile de învăţământ. 

Unele posturi vacante necesită competenţe care în prezent sunt deţinute de un număr insuficient de tineri. În plus, există o cerere foarte mare de persoane calificate în domeniul STIM (ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică).

Raportoarea ar dori, de asemenea, să îndemne statele membre să finanţeze promovarea învăţării la locul de muncă şi a modelelor de învăţare duală care sunt foarte importante în tranziţia de la educaţie la ocuparea unui loc de muncă. În plus, este important să se investească atât în calitate, cât şi în standarde, care trebuie să fie dezvoltate în continuare.

Competenţele lingvistice sunt esenţiale deoarece ele încurajează mobilitatea lucrătorilor şi a studenţilor, îmbunătăţind capacitatea de inserţie profesională a acestora şi oferindu-le încredere în sine la locul de muncă. Competenţele lingvistice adecvate le permit cetăţenilor europeni să profite pe deplin de oportunităţile profesionale din străinătate. Adoptarea unor criterii de referinţă este un pas necesar în direcţia îmbunătăţirii competenţelor lingvistice în Europa. Acest lucru va stimula îmbunătăţirea rezultatelor învăţării în rândul studenţilor şi va contribui la atingerea obiectivului „limba maternă + două limbi străine”, stabilit la Barcelona.

„Când hotărăsc ce vor să studieze, tinerii trebuie să se gândească bine ce pot face apoi cu acele studii. Ştim care sunt şi care vor fi nevoile pe piaţa muncii în următorii 20 de ani. Dar trebuie să ne pregătim pentru viitor. Vorbim despre îmbătrânirea populaţiei, dar nimeni nu se gândeşte cum vom avea grijă de cei în vârstă, la faptul că avem nevoie de infirmiere, de doctori. Ştim că în doi ani, UE va avea nevoie de un milion de muncitori în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, dar în momentul de faţă aceşti oameni nu sunt în şcoală.“, consideră raportarea de la Bruxelles.

Documentul propune măsuri concrete la nivelul Uniunii şi recomandă iniţiative la nivel naţional în următoarele trei domenii principale: dobândirea competenţelor adecvate necesare capacităţii de inserţie profesională, noi metode de predare şi învăţare, noi abordări privind finanţarea şi parteneriatele.

Potrivit raportului, profesorii trebuie să ştie pentru cine îşi pregătesc studenţii, pentru ce piaţă, pentru ce angajatori. Sistemul dual, în care o şcoală este în parteneriat cu o companie, în care studenţii fac stagii, este cel mai bun în momentul de faţă. Unele companii pregătesc chiar şi profesorii care transmit mai departe, studenţilor, deprinderile adecvate, se arată în document.

Conform estimărilor Comisiei, o persoană va trebui să îşi schimbe locul de muncă de până la 10 ori pe parcursul vieţii active. Va trebui să se adapteze la noi cerinţe, tehnologii – pentru acest lucru este bună învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Europarlamentara slovacă consideră că Uniunea Europeană poate face recomandări în acest domeniu, asemenea noului program Erasmus+ pentru 2014-2020, atât pentru studenţi, cât şi pentru profesori.