Protest la Belgrad faţă de un proiect imobiliar faraonic

Belgrădenii nu vor complex de afaceri pe model Dubai pe malul râului Sava

Mii de persoane au participat la un miting în capitala sârbă, ultimul dintr-o serie de proteste faţă de demolări într-o zonă populară din Belgrad, în vederea unui proiect imobiliar finanţat de Emiratele Arabe Unite (EAU), relatează The Associated Press.

Peste 5.000 de persoane i-au cerut sâmbătă primarului Belgradului Sinisa Mali să demisioneze, dar şi pedepsirea celor aflaţi în spatele demolării, într-o nopate, în aprilie, între altele a unui bloc de locuinţe.

Demolări au avut loc pe 24 aprilie în Savamala, un cartier artistic şi cu o bogată viaţă de noapte. Mai multe clădiri au fost demolate în acea noapte de către persoane mascate.

Unii dintre protestatari purtau cagule, ironizând astfel demolările. Pe bannere se puteau citi mesaje ca "Măştile au căzut. Când cade Guvernul?" sau "Belgradul este oraşul nostru".

Partidul Progresiv Sârb (SNS) al premierului Aleksandr Vucici a catalogat mitingul drept "un circ" organizat de partide de opoziţie.

Vucici, un fost naţionalist care s-a transformat într-un reformator pro-UE - a recunoscut recent că autorităţile din Blegrad se află în spatele demolărilor, dar nu a oferit nume.

Primarul Belgradului, un aliat apropiat al lui Vucici, a jucat un rol-cheie în încheierea unui contract în valoare de trei miliarde de dolari cu investitori din EAU privind construirea unui complex de afaceri şi rezidenţial, în stilul celor din Dubai, într-o zonă aflată pe malul râului Sava.

Unii critici consideră că proiectul este nepotrivit pentru Belgrad şi denunţă presupuse fapte de corupţie.

Serbia şi dezvoltatorul imobiliar Eagle Hills din Emiratele Arabe Unite au semnat în 2015 un acord privind o investiţie de 2,75 de miliarde de dolari pentru a transforma acest cartier din secolul al XIX-lea situat pe malul drept al râului Sava, în apropierea centrului capitalei, într-un complex luxos cu blocuri de locuit, birouri, magazine şi un turn cu o înălţime de 200 de metri.

Grupul va investi direct 300 de milioane de euro în proiect, potrivit unei declaraţii a autorităţilor sârbe. În legătură cu restul finanţării nu au fost oferite detalii, fapt ce a stârnit critici legate de opacitatea proiectului.