Chère Angela şi lieber Emmanuel

Cancelara Germaniei, Angela Merkel, l-a vizitat pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la reşedinţa sa de vară de pe Coasta de Azur. O ocazia ideală pentru a demonstra în acest cadru idilic unitatea germano-franceză.

Angela Merkel pare vrăjită de Fort de Brégançon, reşedinţa de vară a preşedinţilor Franţei. "The best place in the world", cel mai bun loc din lume, a spus ea, după ce a salutat perechea prezidenţială, pe Emmanuel Macron şi pe soţia sa Brigitte.

Macron a invitat-o în premieră pe Merkel în acest loc impozant de la Marea Mediterană. Este o onoare să fi oaspete la reşedinţa de vară a preşedintelui. O onoare de care s-au bucurat până acum puţini politicieni.

Premiera britanică Theresa May a fost acolo în 2018, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, vara trecută. În urmă cu aproape 35 de ani, acolo s-au întâlnit preşedintele François Mitterand şi cancelarul Helmut Kohl. Fusese atunci prima şi până acum singura vizită în acel loc a unui şef de guvern german.

Merkel le-a povestit jurnaliştilor că îşi aminteşte de acea vizită din 1985, când ea încă trăia în RDG şi nici nu visa măcar să ajungă vreodată la reşedinţa de vară a şefului de stat francez. "De aceea, pentru mine este o zi foarte specială", a spus ea.

UE face front comun în criza coronavirus

Macron şi Merkel se întâlnesc personal pentru prima oară după summitul istoric al UE din iulie. Atât "chère Angela", cât şi "lieber Emmanuel" – cum s-au adresat unul altuia la întâlnirea lor de joi – subliniază că la succesul summitului european ar fi contribuit mai ales motorul germano-francez al Uniunii.

La summitul de patru zile a fost vorba de bugetul pe şapte ani al UE şi de fondul de redresare post-coronavirus, în valoare de 750 de miliarde de euro. Macron a vorbit din nou la Fort de Brégançon despre un succes, mai ales pentru faptul că 390 de miliarde din acest fond vor fi distribuite ţărilor membre sub formă de subvenţii, fără a mai fi nevoie să fie plătite înapoi.

Din toată punerea în scenă la conferinţa de presă comună reiese clar că cei doi lideri europeni îşi doresc foarte mult să promoveze în faţa lumii unitatea germano-franceză, a celor două ţări cele mai mari şi cele mai puternice din UE.

Este remarcabil, mai ales că, până de curând, această unitate nu era deloc aşa de solidă. Macron are planuri ambiţioase pentru Europa deja de la alegerea sa în 2017, dar nu reuşise până de curând să o convingă pe Merkel să susţină fără echivoc ideile sale. La Fort de Brégançon, însă, a fost chiar cancelara germană cea care a anunţat că UE trebuie să îşi asume un rol geopolitic mai important.

Fort de Brégançon, din 1968 reşedinţă oficială a preşedinţilor Franţei

"Europa este puternică dacă vorbeşte cu o singură voce", a spus ea cu referire la istoricul summit din iulie. Era de neconceput până de curând ca Merkel să sprijine contractarea de datorii comune în UE, în premieră în istoria comunităţii – această idee cu care au venit după criza coronavirus Macron şi Merkel a fost acceptată la reuniunea din iulie de la Bruxelles.

Apropierea Angelei Merkel de cursul dorit de Macron se explică prin mai mulţi factori. Înainte de toate este criza COVID-19, care schimbă cu totul datele problemei. În plus, SUA nu mai sunt considerate pe moment un partener de bază pentru Europa.

Germania deţine în a doua jumătate a anului preşedinţia semestrială a UE. Angela Merkel este de asemenea la finalul carierei sale de cancelară, lucruri care îi oferă acum şansa să îşi impună viziunea europeană pe care ar urma să o lase moştenire succesorului ei.

Solidaritate cu Navalnîi

Macron are alte motive pentru a insista pe relaţia cu Germania. El a tot pierdut teren pe plan intern şi speră să recupereze din popularitate pe plan extern până la alegerile din 2022.

Cei doi au declarat din nou că sprijină protestele paşnice din Belarus şi au oferit ajutor pentru liderul opoziţiei ruse Alexei Navalnîi, aflat în comă după o presupusă tentativă de otrăvire.

Până şi pe subiectele unde Merkel şi Macron văd lucrurile diferit, cei doi se străduiesc acum să arate unitate şi determinarea de a găsi soluţii potrivite. Sau, după cum s-a exprimat doamna Merkel: "Suntem două caractere total diferite şi este foarte bine că Dumnezeu i-a făcut pe oameni diferiţi unul de celălalt."

În disputa greco-turcă pe tema rezervelor de gaz din Marea Mediterană, Macron a fost până acum în UE cel mai înverşunat critic al preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Franţa a sporit prezenţa militară la Mediterana ca răspuns la tensiunile eleno-turce, în timp ce Germania se bazează pe diplomaţie.

Merkel a admis că Franţa are o povară mare de purtat după puciul din Mali, dar Macron, întrebat de o jurnalistă, nu a criticat Berlinul pentru că nu se angajează militar mai amplu în regiune.

Nici nu e un moment bun pentru critici – o seară frumoasă de august la reşedinţa de vară de pe Coasta de Azur. În plus, tandemul germano-francez are în faţă încă destule mari provocări. Între acestea şi dur negociatul buget comunitar, care urmează să fie ratificat în toamnă de Parlamentul European şi de mai multe legislative naţionale ale statelor membre.

Marina Strauss - Deutsche Welle