Finanţarea pentru reducerea abandonului şcolar stârneşte scandal. Human Catalyst: „650 de şcoli bune şi foarte bune primesc sume consistente”

Publicat: 05.04.2022 10:36

Ultima actualizare: 02.08.2022 07:47

Şcolile bune primesc finanţări în detrimentul celor dezavantajate FOTO Shutterstock

Lista unităţilor şcolare care vor beneficia de finanţare arată, fără putinţă de tăgadă, că numai o parte dintre şcolile Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar (PNRAS) cu probleme vor beneficia de sprijin, în timp ce şcoli cu risc minim vor beneficia de finanţare.

Semnalul de alarmă este tras de către Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială (AEJS) Human Catalyst, alături de Asociaţia Elevilor din Constanţa, Bucureşti- Ilfov, Timiş, Maramureş, Federaţia Părinţilor şi Aparţinătorilor Legali din România, Asociaţia „Ţine de noi" , Asociaţia Centrul Rromilor „Amare Rromentza ".

Iată ce declara, într-un comunicat din data de 31 martie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, referitor la acest program:

„PNRAS este cel mai mare program de sprijinire a participării la educaţie din istoria recentă a României şi primul program coerent la nivel naţional care urmăreşte scalarea unor măsuri dovedite eficiente la nivel local, individual, în scopul atingerii unui important obiectiv de ţară: creşterea gradului de echitate a sistemului de învăţământ.

PNRAS reprezintă răspunsul Ministerului Educaţiei la problematica părăsirii timpurii a şcolii şi a abandonului şcolar, se adresează elevilor aflaţi în risc de abandon, în special elevi aparţinând grupurilor vulnerabile, elevi aparţinând minorităţii rome, elevi din mediul rural şi urban mic, elevi cu dizabilităţi sau cerinţe educaţionale speciale (CES), elevi din comunităţi dezavantajate economic, copii în risc de excluziune socială pe fondul sărăciei, lipsa locuinţei, familie monoparentală, familii dezorganizate, elevi expuşi altor riscuri sociale” .

Creşte exponenţial inechitatea

Asociaţiile care monitorizează starea educaţiei îl contrazic, arătând cu date oficiale, care este, de fapt, situaţia. Conform unui comunicat Human Catalyst, datele oficiale prelucrate cu instrumentul IRSE, arată că în 2020 erau 1.253 şcoli dezavantajate, dintre acestea doar 741 sunt acum cuprinse în PNRAS - aproape 60%.

Din cele 1.391 şcoli finanţate, 554 au sub 10% risc de abandon şcolar, iar 166 de şcoli înregistrează zero risc de abandon. În lista şcolilor selectate de Ministerul Educaţiei pentru finanţarea cu fonduri PNRR regăsim 650 de şcoli bune şi foarte bune ce vor primi sume consistente pentru „creşterea gradului de echitate”.

De fapt, finanţarea şcolilor bune în detrimentul celor dezavantajate nu va face decât să crească exponenţial inechitatea deja existentă în sistemul de educaţie şi polarizarea şcolilor demonstrată de ani de zile în studiul „Indicele de risc socio educaţional”, precizează Human Catalyst.

Lista unităţilor şcolare care vor beneficia de finanţare arată, fără putinţă de tăgadă, că numai o parte dintre şcolile Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, cu mulţi elevi în risc de abandon şcolar, vor beneficia de sprijin, în timp ce şcoli relativ favorizate, fără abandon şcolar declarat şi cu risc minim de abandon, vor beneficia de finanţare.

Şcoala cu 6 absolvenţi de clasa a VIII-a

„Pentru a ilustra modalitatea în care Ministerul Educaţiei acţionează pentru realizarea obiectivului de ţară creşterea gradului de echitate a sistemului de învăţământ, dar şi gradul de încredere al MATE – instrumentul folosit pentru selecţia şcolilor dezavantajate în PNRAS - exemplificăm cele expuse cu date oficiale din şcoli defavorizate neincluse în lista celor finanţate şi unităţi relativ favorizate, finanţate", arată Human Catalyst.

Este vorba în primul rând despre Şcoala Gimnazială Ciurila, Comuna Ciurila, judeşul Cluj (Indice de risc socio-educaţional: 7.62, maximum fiind 10) – mediu rural. Este situată într-o zonă dezavantajată din punct de vedere economic şi cu probleme de acces. Unitatea şcolariza, în anul şcolar 2020-2021, 115 elevi, dintre care 27 raportaţi cu CES. 32% dintre elevi sunt de etnie romă, toţi autoidentificaţi.

Conform datelor oficiale, 41% dintre preşcolari şi elevi sunt raportaţi ca provenind din familii cu nivel economic redus, pentru care s-au întocmit documente de bursă socială sau pentru alte forme de ajutor social. 71% dintre preşcolari şi elevi nu locuiesc în acelaşi sat în care se află şcoala. 31% dintre cadrele didactice sunt fără definitivat. 17.5% dintre elevii de gimnaziu erau, la finalizarea anului şcolar precedent, repetenţi, corigenţi, cu situaţia neîncheiată.

Din cei 6 absolvenţi de clasa a VIII-a, din anul şcolar precedent, 4 s-au înscris la Evaluarea Naţională, 2 având medii sub 5. Număr mediu de absenţe per elev, pe an şcolar este de 54.