„Taxa pe stâlp“, un scandal continuu. Nuclearelectrica ar putea fi forţată să plătească 1,5% din valoarea reactoarelor de la Cernavodă

„Taxa pe stâlp“, un scandal continuu. Nuclearelectrica ar putea fi forţată să plătească 1,5% din valoarea reactoarelor de la Cernavodă

Nuclearelectrica este prima victimă a taxei pe construcţii speciale FOTO Adevărul

Mai multe companii şi o serie de investitori au avertizat că există încă neclarităţi în privinţa taxei pe construcţii speciale, chiar dacă Guvernul a adoptat marţi normele de aplicare, iar prima plată trebuie făcută până luni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi Guvernul a adoptat acum două zile normele de aplicare pentru „taxa pe stâlp“, numeroase nebuloase încă mai planează asupra aplicării acesteia. 
 
Una dintre problemele stringente o constituie situaţia reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Anterior, Nuclearelectrica a anunţat că va plăti 100 de milioane de lei prin aplicarea „taxei pe stâlp“. Numai că, în ultimele zile, situaţia s-a precipitat. 
 
Aflat în vizită la Cernavodă, Răzvan Nicolescu – ministrul delegat pentru Energie – afirma, săptămâna trecută, că se va implica în discuţiile cu Ministerul Finanţelor deoarece există posibilitatea ca taxa să se aplice şi asupra reactoarelor nucleare, nu doar a construcţiei care le găzduieşte, ceea ce ar genera costuri imense pentru companie. „Nu putem să considerăm valoarea reactorului ca parte a taxei pe clădiri. Nu este firesc să plăteşti o taxă pe valoarea reactorului“, afirma Nicolescu în acel moment. 
 
Discuţia despre reactoare a revenit în forţă după ce Executivul a aprobat, marţi, normele metodologice pentru aplicarea noii taxe. Dragoş Andrei, consilier de stat al premierului Victor Ponta, a afirmat că după şedinţa de Guvern de marţi, în care s-au adoptat normele respective, a avut o discuţie cu ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, la care a fost prezent şi premierul, privind soluţiile pentru eliminarea speţelor apărute în urma aplicării acestui impozit. El a spus că „dacă se aplică această taxă reactoarelor de la Cernavodă, s-a terminat! Nuclearelectrica va avea o foarte mare problemă pentru că nu s-au luat în calcul toate aceste aspecte“.
 
Noi dezbateri în Parlament
 
Dragoş Andrei a mai afirmat că în Parlament, cu prilejul dezbaterii legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă care a introdus taxa pe construcţii speciale, vor fi realizate acele modificări care să rezolve aceste speţe.
 
Anterior, şi fermierii s-au plâns ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, afirmând că vor ajunge pe pierderi din aplicarea taxei pe sere şi solarii.
 
La rândul său, conducerea Consiliului Investitorilor Străini (FIC) a avertizat, ieri, că efectele taxei pe construcţiile speciale vor merge mult mai departe decât s-a gândit Guvernul.
Unele active de construcţii sunt folosite între 15 şi 60 de ani, ceea ce înseamnă că valoarea totală a taxei pe stâlp însumează între 15% şi 90% din valoarea activelor, a declarat Daniel Anghel, membru în boardul FIC.
 
„Practic, le mai cumpărăm o dată“, a afirmat el. Anghel a mai spus că taxa se plăteşte şi pe activele dezmembrate, care încă nu mai produc nimic pentru companii. De asemenea, se plăteşte pe activele aflate în contabilitate la 31 decembrie 2013. „Dacă le-am vândut în ianuarie, înseamnă că încă plătesc taxa“, a mai spus Anghel. 
 
Ce probleme văd investitorii străini
 
Concomitent, în catalogul utilizat de autorităţi, apar unele active care nu sunt construcţii, precum platforme de foraj marin şi cabluri.
 
Anghel mai spune că apare şi o dublă impozitare, pentru că unele construcţii sunt deja impozitate la nivel local, aşa cum este cazul turbinelor eoliene, dar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va cere şi impozitul pe construcţii speciale. Din aceeaşi categorie pot apărea probleme şi cu impozitul pe terenul pe care se află construcţiile speciale, dacă se va plăti către autorităţile locale sau Fiscul îl va include în taxa pe construcţiile speciale.
 
În fine, apar probleme şi între proprietari şi chiriaşi. Un astfel de exemplu poate fi în cazul unui mall, unde chiriaşii fac investiţii pentru amenajarea propriilor spaţii.
 
Taxa pe construcţii speciale se calculează la 1,5% din valoarea activelor. Noul impozit se aplică pe sonde, baraje, staţii de transformare, cabluri electrice, hidrocentrale, termocentrale, centrala nucleară de la Cernavodă, alei, parcări, rampe, platforme etc.
 
Reducerea CAS, dependentă de veniturile din taxa pe construcţii
 
Dacă iniţial autorităţile anunţau că din noul impozit se vor strânge la buget doar 500 de milioane de lei, pe măsură ce marile companii au început să-şi facă propriile socoteli a devenit tot mai clar că se vor strânge mult mai mulţi bani, în jur de 1,5 miliarde de lei. 
 
Premierul Victor Ponta afirma recent că din surplusul de încasări se va putea opera reducerea CAS cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie. Impactul bugetar pe 6 luni al acestei măsuri este de 2,6 miliarde de lei.
 
Ameninţări cu scumpiri şi procese
 
Numai că socoteala de acasă nu se potriveşte totdeauna cu cea din târg. Eric Stab, şeful GdF SUEZ România, a anunţat că impactul total asupra distribuitorilor de electricitate şi de gaze naturale este de 240 de milioane de lei, adică jumătate din cât estima iniţial Guvernul că va strânge din taxa pe construcţiile speciale. El a spus că societăţile vor solicita Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) includerea taxei în costurile suportate de consumatori.
 
De asemenea, Greg Konieczny – managerul Fondului Proprietatea – a spus că statul a listat anul trecut pe bursă Nuclearelectrica şi Romgaz, iar acum o serie de investitori ameninţă că vor da în judecată Guvernul din cauză că noua taxă nu era menţionată în prospectul de listare. Impactul este semnificativ în cazul ambelor, ridicându-se la circa 100 de milioane de lei.Mai puteţi citi:
 
 

 

citeste totul despre: