ANALIZĂ Cum vor fi taxate resursele de petrol şi gaze din 2015

ANALIZĂ Cum vor fi taxate resursele de petrol şi gaze din 2015

România a colectat 570 de milioane de lei din redevenţele la petrol şi gaze naturale în prima jumătate din acest an   FOTO Mediafax

Executivul pregăteşte introducerea unei taxe pe profitul din exploatarea petrolului şi a gazelor, care va înlocui două taxe speciale ce expiră la finele acestui an. Sistemul de redevenţe va fi rediscutat, dar se va aplica numai concesiunilor viitoare.

Guvernul nu va renunţa la sistemul actual de redevenţe pentru extragerea de petrol şi gaze naturale, însă va introduce o suprataxă pe exploatarea hidrocarburilor, care va înlocui taxa specială de 0,5% pe resurse şi taxa de 60% pe profiturile obţinute din liberalizarea gazelor, au declarat, pentru „Adevărul“, surse din sectorul energetic.
 
În acest mod, Guvernul doreşte să îşi conserve veniturile bugetare, după ce respectivele două impozite sunt programate să expire la sfârşitul acestui an. Concomitent, autorităţile lucrează şi la un nou proiect care să reglementeze nivelurile redevenţelor, însă acesta va fi aplicat doar pentru concesiunile viitoare, neafectând cu nimic companiile care au deja acorduri petroliere în vigoare, precum Petrom, Romgaz, ExxonMobil, Chevron, Lukoil, MOL sau Gazprom Neft, deoarece nivelurile redevenţelor sunt menţionate expres în acordurile de concesiune.
 

Miza redevenţelor

 
În acest moment, nivelul redevenţelor se ridică între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei pentru ţiţei, în vreme ce pentru gaze naturale nivelul se ridică între 3,5% şi 13%, ambele variind în funcţie de dimensiunea zăcământului. Nivelul redevenţelor nu a putut fi modificat timp de zece ani, fiind menţionat în contractul de privatizare al Petrom din 2004.
 
Nivelul redevenţelor a fost un permanent subiect de scandal politic în ultimii zece ani, din cauză că statul încasează în jur de 200 de milioane de euro din colectarea de redevenţe la petrol şi gaze, iar principalele companii care au beneficiat de prevedere, Petrom şi Romgaz, au raportat profituri consistente. 
În medie, redevenţele colectate se ridică la 7% din valoarea producţiei, în timp ce media europeană din statele care exploatează astfel de resurse este de 15-18%.
 
În anul 2011 au existat o serie de proteste la benzinăriile Petrom, în vreme ce Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a cerut impunerea unei „taxe Robin Hood“ pe profiturile excepţionale realizate de către aceste companii din creşterea preţului barilului de ţiţei. 
 

Fluctuaţiile barilului de ţiţei

 
Petrolul se tranzacţiona la niveluri de circa 40 de dolari pe baril în anul 2004, a ajuns la 147 de dolari pe baril în 2008, pentru ca imediat după declanşarea crizei economice şi financiare să revină la niveluri minime de 40 de dolari. Odată cu revenirea economiilor dezvoltate, preţul ţiţeiului a ajuns iarăşi la niveluri de 110 dolari pe baril, pentru ca în ultima jumătate de an să scadă la 80 de dolari, în urma rezultatelor economice slabe din Europa şi a producţiei masive din zăcăminte neconvenţionale din Statele Unite ale Americii. 
 
Vineri, Hotnews.ro a scris că Executivul plănuieşte să înlocuiască, prin ordonanţă de urgenţă, sistemul de redevenţe cu o taxă pe profiturile din exploatare. Acest lucru este, însă, improbabil, potrivit surselor „Adevărul“, deoarece statul colectează redevenţe şi în afara sectorului petrolier, precum în cel minier (cărbune, extracţia de metale, nisip sau apă minerală).
 

Redevenţe diferenţiate şi regim de stimulare

 
Premierul Victor Ponta afirma recent că proiectul de modificare a redevenţelor va fi discutat cu experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE) şi va fi pus în dezbatere publică la începutul anului viitor. Anterior, în luna iunie, el anunţa că filosofia noului sistem de taxare este „să ia puţin din mult, nu mult din puţin“. Realizarea noului sistem de taxare este sarcina Ministerului Finanţelor, alături de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).
 
Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM, afirma, la rândul său, că noul sistem de redevenţe va fi diferenţiat pentru exploatările de pe uscat, cele din perimetrele marine de mică adâncime şi cele marine de mare adâncime. De asemenea, el a evocat posibilitatea ca pentru zăcămintele neconvenţionale şi cele aproape de epuizare să existe o serie de stimulente.
 
Recent, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a anunţat că taxa pe stâlp va fi redusă de la 1,5% din valoarea activelor la 1%, iar companiile care operează pe platforma continentală a Mării Negre vor fi scutite. 
 

Preţul benzinei s-a dublat în ultimii cinci ani

 
Preţul benzinei s-a dublat din 2009 până în 2014, în vreme ce motorina s-a scumpit cu 72% în acelaşi interval din cauza majorării preţului la barilul de ţiţei pe plan mondial, dar şi a majorării sau introducerii de noi taxe de către statul român. Astfel, preţul benzinei a crescut de la 2,9 lei pe litru până la o medie de 5,9 lei pe litru, potrivit datelor Comisiei Europene, în vreme ce motorina a crescut de la 3,3 lei pe litru până la o medie de 6,1 lei pentru aceeaşi cantitate.
 
Preţurile au urcat în România într-un ritm mai accelerat decât în statele din zonă, carburanţii fiind acum mai scumpi în România decât în Austria – ţara de unde provine OMV, proprietara Petrom – dar şi peste nivelurile din Polonia, Ungaria sau Bulgaria. Spre comparaţie, în Bulgaria, în ultimii cinci ani, preţul benzinei a crescut cu 61,3%, iar al motorinei cu 55%. În Ungaria, benzina s-a scumpit în acelaşi interval cu 54,3%, iar motorina cu 50%. În Polonia, majorările au fost şi mai mici: benzina s-a scumpit cu 50,7%, iar motorina cu 47,3%.
 
Din 2009, statul român a majorat o serie de taxe: calendarul de aliniere a accizelor a fost devansat, iar nivelul acestora a fost dus la media europeană, în vreme ce în anul 2010 TVA a urcat de la 19% la 24%. De asemenea, de anul trecut, Guvernul a schimbat modul de calcul al accizelor, impunând un curs artificial, compus din cursul de la 1 octombrie 2012 indexat cu rata medie anuală a inflaţiei. În fine, din luna aprilie a acestui an, Executivul a impus o acciză specială de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant vândut. 

Mai puteţi citi:  

 

 
 
citeste totul despre: