Însă aceste joburi vor exista numai cu condiţia ca Uniunea Europeană să îşi stabilească politici ambiţioase pentru 2030 în ideea promovării combustibililor cu emisii reduse pentru transport, susţinute de prevederi referitoare la salvgardarea sustenabilităţii. Acestea sunt rezultatele unui nou studiu al Consiliului Internaţional pentru Transporturi Curate (ICCT) promovat de 2CELSIUS.

Noile locuri de muncă ar putea fi create în următoarele domenii:

  • 15.000 e locuri de muncă temporare în construcţia a 27 de biorafinării.
  • 1000 de locuri de muncă permanente necesare pentru a opera aceste biorafinării.
  • 4000 de locuri de muncă necesare pentru colectarea materialelor reziduale.

 

Rezultatele sunt bazate pe datele oferite de biroul de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, dar şi din contribuţiile unei coaliţii formate din inovatori în tehnologie şi ONG-uri de mediu.

De-a lungul întregii Europe, ICCT a descoperit că utilizarea deşeurilor de la ferme, din păduri, din gospodării ori industrie ar putea genera combustibil pentru transporturi astfel încât să înlocuiască 37 de milioane de tone de petrol anual până în 2030, punând presiune de jos în sus pe preţul ţiţeiului. În context european, acest potenţial tehnic ar fi egalul a 16% din cererea de combustibili de transport din UE la nivelul estimat al anului 2030. Pe acest drum, noua industrie ar putea crea aproape 300.000 de locuri de muncă în Europa.

“Chiar dacă se iau în considerare posibilele emisii indirecte, combustibilii alternativi obţinuţi din rafinarea reziduurilor oferă reduceri reale şi substanţiale ale emisiilor de CO2”, spune Chris Malins, coordonatorul studiului. “Resursele ne sunt la îndemână, iar tehnologia există – provocarea este ca Europa să dea drumul politicilor-cadru care să permit investiţii rapide”.

”Ministerele de resort din România (Agricultură, Mediu şi Energie) ar trebui să ia seamă de importanţa datelor arătate în acest studiu, pentru ca România să poată fi proactivă în negocierile purtate la Bruxelles – nu doar reacţionară – şi pentru a realiza mai mult decât venituri din vânzarea materiei prime de către agricultori, cum a fost cazul până acum cu biocarburanţii din culturi agricole. În acelaşi timp, nu trebuie ignorat faptul că şi în cazul acestor biocarburanţi alternativi din deşeuri şi reziduuri trebuie să se impună şi să se respecte criterii de utilizare sustenabilă a materiei prime. Nu vrem să creăm un cadru prin care să permitem alte abuzuri în pădurile României, deja afectate de defrişări masive”, spune Mihai Stoica, campaigner la 2Celsius.

Următorul vot din Comisia pentru Mediu a Parlamentului European de pe 24 februarie va reprezenta sfârşitul primului act din tratativele purtate la Bruxelles pentru reformarea politicilor de biocarburanţi europene. Votul europarlamentarilor din această comisie va fi important pentru a stabili o poziţie de negociere a Parlamentului pentru dialogurile ulterioare cu Comisia şi Consiliul. Acestă reformă a pornit după ce mai multe studii au arătat că biocarburanţii din culturi agricole, meniţi să reducă emisiile din sectorul de transport european, au intrat în competiţie cu hrana şi nu aduc economii semnificative de emisii de carbon pentru că acestea nu sunt contabilizate cum trebuie conform legislaţiei.

Wasted: Europe’s untapped resource poate fi descarcat de aici.