Cum îşi pregăteşte UE apărarea în contextul actualelor tensiuni geopolitice şi cât se va investi în industria de apărare

Foto Shutterstock

Comisia a prezentat o serie de iniţiative pe care le va coordona în domenii critice pentru apărarea şi securitatea din cadrul Uniunii Europene, inclusiv investiţii în activităţi de cercetare în domeniul apărării şi în proiecte în materie de dezvoltare a capabilităţilor.

Printre acestea se numără comunicarea intitulată „O contribuţie la apărarea europeană”, care acoperă întreaga panoplie de provocări, de la industria de apărare convenţională şi echipamentele terestre, maritime şi aeriene la ameninţările cibernetice, hibride şi spaţiale, mobilitatea militară şi relevanţa schimbărilor climatice, precum şi o foaie de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate şi apărare.

Aceste noi iniţiative reprezintă măsuri concrete către o piaţă europeană a apărării mai integrată şi mai competitivă, care includ în special consolidarea cooperării în cadrul UE, ceea ce va permite generarea unor efecte de scară, ţinerea sub control a costurilor şi consolidarea eficacităţii operaţionale. Iniţiativele prezentate astăzi constituie contribuţia Comisiei în perspectiva instituirii Busolei strategice a UE privind securitatea şi apărarea.

Prin utilizarea tuturor mijloacelor disponibile într-un context geopolitic şi tehnologic în continuă evoluţie, Comisia urmăreşte să consolideze capacitatea Uniunii de a contracara ameninţările pe mai multe niveluri, aflate într-o schimbare rapidă, cu care se confruntă.

Comisia a identificat, în special, următoarele noi domenii principale în cadrul cărora sunt necesare acţiuni pentru a consolida şi mai mult competitivitatea pieţei europene a apărării:

• analizarea modului în care pot fi stimulate în mai mare măsură investiţiile statelor membre în capabilităţile strategice esenţiale şi în elementele critice care sunt dezvoltate şi/sau achiziţionate în contextul cadrelor de cooperare ale Uniunii Europene;
• încurajarea în mai mare măsură a achiziţiilor publice comune de capabilităţi de apărare dezvoltate în colaborare în cadrul UE;
• invitarea statelor membre să înregistreze noi progrese în ceea ce priveşte asigurarea simplificării şi a unei mai mare convergenţe a practicilor de control al exporturilor de arme, în special în cazul capabilităţilor de apărare dezvoltate în contextul unui cadru de cooperare al UE.
• Investiţii în cercetarea în domeniul apărării şi în capabilităţile de apărare, precum şi în achiziţiile publice comune

Până la sfârşitul anului 2022, Fondul european de apărare (FEA) va fi investit 1,9 miliarde EUR în activităţi de cercetare în domeniul apărării şi în proiecte în materie de dezvoltare a capabilităţilor. Aceste investiţii vor impulsiona proiecte-cheie colaborative la scară largă în materie de dezvoltare a capabilităţilor, stimulând totodată inovarea în domeniul apărării.

Comisia va dezvolta, de asemenea, noi stimulente menite să încurajeze investiţiile statelor membre în capabilităţile strategice de apărare, în special în cazul în care acestea sunt dezvoltate şi/sau achiziţionate în contextul cadrelor de cooperare ale UE. În special, Comisia va analiza oportunitatea introducerii unei serii de instrumente care să stimuleze achiziţiile publice comune de capabilităţi de apărare dezvoltate în colaborare în cadrul UE, inclusiv prin propunerea unei scutiri de la plata taxei pe valoarea adăugată (TVA), prin aplicarea unor noi soluţii de finanţare şi prin revizuirea mecanismelor de acordare a bonsurilor din cadrul FEA pentru a favoriza angajamentele privind achiziţiile comune în materie de echipamente, întreţinere şi operaţiuni, pe lângă dezvoltarea în comun a tehnologiilor de apărare relevante.

Comisia va include în Raportul anual privind piaţa unică, publicat de obicei împreună cu pachetul de toamnă al semestrului european, un capitol care va conţine observaţii referitoare la evoluţiile, barierele şi oportunităţile legate de proiectele multinaţionale din domeniul capabilităţilor de apărare.

La un nivel mai general, Comisia se va asigura că alte politici orizontale, cum ar fi iniţiativele privind finanţarea durabilă, rămân coerente cu eforturile UE de a facilita un acces suficient al industriei europene de apărare la finanţare şi investiţii.

Practici de control al exporturilor simplificate şi mai convergente 

Deşi statelor membre le revine responsabilitatea de a elibera autorizaţiile de export pentru echipamente militare, Comisia le invită să înregistreze noi progrese în ceea ce priveşte activitatea în curs care vizează sporirea simplificării şi a convergenţei treptate a practicilor de control al exporturilor de arme, mai ales pentru capabilităţile de apărare care sunt dezvoltate în comun, în special în contextul unui cadru al UE. Comisia invită statele membre să adopte o abordare conform căreia, în principiu, nu s-ar împiedica reciproc să exporte către ţări terţe echipamente militare şi tehnologii dezvoltate în cooperare. Această abordare ar trebui să asigure faptul că produsele finanţate din FEA vor beneficia de un acces adecvat şi competitiv la pieţele internaţionale, fără a aduce atingere deciziilor suverane ale statelor membre.

Sinergii între activităţile de cercetare şi inovare din domeniul civil şi cele din domeniul apărării, precum şi reducerea dependenţelor strategice

Foaia de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate şi apărare trasează traiectoria care trebuie urmată pentru a consolida competitivitatea şi rezilienţa sectoarelor securităţii şi apărării din UE prin:

• invitarea statelor membre să contribuie în mod activ la Observatorul pentru tehnologii critice, care este în curs de înfiinţare;
• încurajarea cercetării şi inovării cu dublă utilizare la nivelul UE;
• invitarea statelor membre să elaboreze o abordare coordonată la nivelul UE în ceea ce priveşte tehnologiile critice în contextul Busolei strategice;
• sprijinirea inovării şi a antreprenoriatului în materie de securitate şi apărare prin intermediul unei serii de instrumente noi (de exemplu, un incubator, un mecanism de finanţare mixtă a investiţiilor etc.);
• crearea, împreună cu Agenţia Europeană de Apărare, a unei scheme a UE de inovare în domeniul apărării pentru a reuni toate eforturile într-un singur cadru general;
• evaluarea mai sistematică a consideraţiilor legate de securitate şi apărare, după caz, atunci când se pun în aplicare şi se reexaminează instrumentele industriale şi comerciale ale UE existente sau atunci când se elaborează noi astfel de instrumente, pentru a reduce dependenţele strategice.

Un alt aspect important al foii de parcurs îl constituie reducerea dependenţelor identificate în ceea ce priveşte tehnologiile critice şi lanţurile valorice. În această perspectivă, Comisia propune integrarea consideraţiilor legate de apărare în principalele iniţiative industriale şi tehnologice ale UE (de exemplu, alianţe, standarde), protejarea intereselor UE în materie de securitate şi apărare atunci când se achiziţionează infrastructuri critice (în special în domeniul digital) şi consolidarea examinării investiţiilor străine directe prin încurajarea tuturor statelor membre care nu au instituit încă un mecanism naţional de examinare să ia măsurile necesare în acest sens.

Consolidarea dimensiunii de apărare a activităţilor spaţiale la nivelul UE 

Comisia va analiza, de asemenea, cum poate fi îmbunătăţită în continuare protecţia activelor spaţiale ale UE, în special prin intermediul unor servicii suplimentare de supraveghere şi urmărire spaţială şi prin utilizarea optimă a potenţialului industriei UE. Comisia va promova o abordare de tip „dublă utilizare începând cu momentul conceperii” pentru infrastructurile spaţiale ale UE, cu scopul de a oferi noi servicii reziliente care să răspundă nevoilor guvernamentale, inclusiv în domeniul apărării.

Comisia şi Înaltul Reprezentant vor analiza, de asemenea, posibilitatea activării mecanismelor de solidaritate, de asistenţă reciprocă şi de răspuns la situaţii de criză în cazul unor atacuri care provin din spaţiu sau al unor ameninţări la adresa activelor spaţiale.

Consolidarea rezilienţei europene 

În fine, Comisia va pune în aplicare pe deplin şi iniţiativele-cheie menite să stimuleze rezilienţa europeană. În special, pentru a contracara ameninţările hibride, Comisia, în cooperare cu Înaltul Reprezentant şi cu statele membre, va evalua scenariile de referinţă privind rezilienţa sectorială pentru a identifica lacunele şi nevoile, precum şi măsurile care se impun. În urma adoptării Busolei strategice, Comisia îşi va aduce contribuţia la viitorul set de instrumente al UE pentru contracararea ameninţărilor hibride şi va avea în vedere identificarea experţilor în domeniile de politică relevante.

În plus, pentru a consolida securitatea cibernetică şi apărarea cibernetică, Comisia va propune un act legislativ privind rezilienţa cibernetică, va solicita organizaţiilor de standardizare europene să elaboreze norme armonizate în materie de securitate cibernetică şi protejare a vieţii private şi, împreună cu statele membre, va spori gradul de pregătire în eventualitatea unor incidente majore de securitate cibernetică. Până la sfârşitul acestui an, Comisia şi Înaltul Reprezentant vor propune o actualizare a planului de acţiune comun de consolidare a mobilităţii militare în interiorul şi în afara Europei. În fine, tot anul acesta, Comisia va lua diverse măsuri pentru a face faţă provocărilor legate de schimbările climatice care sunt relevante pentru domeniul apărării.

Etapele următoare 

Prin intermediul acestor iniţiative în domeniul apărării, Comisia anunţă acţiuni care urmează să fie lansate şi puse în aplicare în anii următori. Comisia este în continuare pregătită să ia în considerare măsuri suplimentare în lumina progreselor înregistrate şi a evoluţiei ameninţărilor şi a provocărilor cu care se va confrunta Uniunea în viitor.

Sesiunea specifică referitoare la apărare din cadrul reuniunii informale la nivel înalt care va avea loc în Franţa în perioada 10-11 martie 2022 constituie un prilej de a discuta aceste iniţiative privind apărarea.

Membrii colegiului au declarat:

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei, a declarat: „În contextul adâncirii rivalităţilor geopolitice, Uniunea Europeană trebuie să îşi menţină avantajul tehnologic. Uniunea Europeană poate atinge acest obiectiv prin abordarea gamei largi de ameninţări cu care ne confruntăm, de la ameninţările convenţionale la cele hibride, cibernetice şi spaţiale, şi poate asigura generarea efectelor de scară necesare printr-o dezvoltare comună, prin achiziţii publice comune şi printr-o abordare convergentă a exporturilor. Pe lângă asigurarea securităţii cetăţenilor UE, sectorul european al apărării poate contribui la redresarea economică prin inovări care să genereze efecte de propagare pozitive, putând fi valorificate pentru utilizări civile.”

Margrethe Vestager, vicepreşedinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat:

„În condiţiile în care tot mai multe tehnologii civile pot fi utilizate în sectorul militar şi mulţumită instrumentelor de cooperare care există deja, UE dispune de mijloacele necesare pentru a-şi asuma rolul de lider dacă acţionăm împreună. Trebuie să reunim IMM-urile noastre şi potenţialul nostru de inovare din întreaga Uniune. Noul val de tehnologii din domeniul securităţii şi apărării ar trebui dezvoltat încă de la început în contextul unui cadru de cooperare al UE.”

Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a declarat: „Având în vedere noua situaţie geopolitică, avem nevoie de o Europă mai puternică în domeniul apărării. Ameninţările la adresa securităţii UE nu mai sunt doar de natură militară, ci sunt din ce în ce mai des ameninţări hibride, luând tot mai frecvent forma unor atacuri cibernetice şi a unor campanii de dezinformare care pun în pericol esenţa democraţiilor noastre. Trebuie să ne concentrăm pe reducerea dependenţelor strategice, pe sprijinirea inovării ecosistemului de apărare, pe încurajarea achiziţiilor publice comune de capabilităţi de apărare. Trebuie să protejăm noile teritorii contestate, cum ar fi spaţiul. În acest scop, ne bazăm pe sectorul industrial al apărării şi pe sectorul industrial aerospaţial, un ecosistem de înaltă tehnologie care constituie un factor esenţial pentru autonomia strategică a Europei şi suveranitatea sa tehnologică.” 

Busola strategică a UE pentru securitate şi apărare este un document al Consiliului, elaborat sub coordonarea Înaltului Reprezentant, Josep Borrell, care urmăreşte să definească o ambiţie comună a statelor membre de a răspunde ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă UE, în acest sens fiind prevăzute obiective şi rezultate concrete pentru următorii 5-10 ani. Consiliul ar trebui să adopte acest document în martie 2022.

Foaia de parcurs privind tehnologiile critice pentru securitate şi apărare răspunde unei solicitări din partea Consiliului European din 25-26 februarie 2021 de a trasa calea care trebuie urmată pentru stimularea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării şi pentru reducerea dependenţelor strategice ale UE în ceea ce priveşte tehnologiile şi lanţurile valorice critice pentru securitate şi apărare.

Actualizarea, din mai 2021, a noii Strategii industriale 2020: construirea unei pieţe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei a confirmat faptul că poziţia de lider în domeniul tehnologiilor rămâne un motor esenţial al competitivităţii şi inovării UE, în special în ceea ce priveşte tehnologiile critice. Planul de acţiune al Comisiei privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare şi industria spaţială, prezentat în februarie 2021, a recunoscut importanţa tot mai mare a tehnologiilor disruptive şi generice care provin din sectorul civil pentru securitatea şi apărarea Europei în viitor şi necesitatea de a promova îmbogăţirea şi stimularea reciprocă şi sinergiile dintre tehnologiile civile şi cele de apărare.