Materialul minune de un miliard de euro al UE are o problemă: grafenul nu este pe cât de rezistent s-a crezut la început
0
La începutul anului Comisia Europeană a decis să investească în două proiecte pentru următorul deceniu: creierul uman artificial şi dezvoltarea grafenului. Acesta din urmă este un material care, conform primelor teste, este ultra rezistent şi foarte uşor de folosit în multe industrii. Aceste premise se schimbă acum, odată cu un set de teste despre durabilitatea grafenului.
Grafenul a fost descoperit de profesorul Andre Geim la Universitatea din Manchester şi s-a remarcat prin faptul că e format dintr-un singur strat de atomi. Atomii sunt aranjaţi hexagonal, grafenul este asemănător cu grafitul, dar de grosimea unui atom. Până acum, este cel mai subţire material cunoscut de om, dar şi printre cele mai dure.
Potrivit Universităţii din Manchester, conduce electricitatea la fel de eficient ca şi cuprul, dar este mai bun decât alte materiale la nivelul conductivităţii căldurii. „Grafenul este aproape total transparent, dar atât de dens încât nici cel mai mic atom de heliu nu poate să treacă prin el“, se mai arată pe site-ul Universităţii din Manchester.
Cei care au descoperit slăbiciunea din grafen sunt cercetători la Universitatea Rice, scrie Gizmodo, şi ei au căutat mai mult să afle ce se întâmplă la marginea unei bucăţi de grafen. Acesta are şi un sfârşit, iar acolo se pare că este slăbiciunea sa. Bucăţile de grafen crescute în laborator nu au niciodată o dispunere hexagonală perfectă. În schimb, sunt construite din mai multe „insule“ de grafen, iar unde acestea se întâlnesc, apar punctele slabe. Iar când tensiunea este aplicată pe acestea, se propagă precum crăpăturile.
De ce a dat Comisia Europeană un miliard de euro pentru studierea materialului minune, grafenul?
Procesul simplificat a fost explicat de Boris Yakobson, unul dintre cercetători. „[...] Forţa este concentrată în acele puncte şi acolo începe să se rupă. Asta duce la crăpături şi se propagă precum cele dintr-un parbriz. În metale, crăpăturile se opresc într-un punct, pentru că pierd din forţă. Dar în materialele sfărâmicioase, asta nu se întâmplă. Şi grafenul este un astfel de material, iar o crăpătură poate parcuge o distanţă lungă“.
Descoperirea înseamnă că grafenul nu e perfect, iar rezistenţa sa e mai slabă. Poate fi utilizat la fel de bine, dar nu este pe cât de puternic se credea. Totuşi, investiţia în cercetarea sa pe care o face Uniunea Europeană s-ar putea să-i îndrepte aceste probleme.
Haideţi să discutăm! Ne puteţi vizita şi pe pagina de Facebook Tech Adevărul.
Se încarcă comentariile...
