De ce pinguinii nu mai zboară

Zborul s-a dovedit prea „costisitor” pentru pinguini, de aceea s-au adaptat mediului acvatic FOTO Shutterstock

V-aţi întrebat vreodată de ce nu zboară pinguinii? Pentru a lămuri această dilemă, un nou studiu a încercat să arate transformarea „fracurilor” din păsări zburătoare în unele acva-terestre.

Pinguinii sunt înotători excelenţi, dar, chiar dacă au aripi aceste păsări acvatice nu îşi iau zborul către văzduh. De fapt, un nou studiu atestă faptul că pinguinii au devenit atât de buni la înot, că în cele din urmă şi-au dezvoltat această abilitate în detrimentul zborului.

Dar cât de bune sunt aceste păsări la înot? În apă, pinguinii pot ajunge la viteze de până la 60 km/h, chiar dacă viteza lor obişnuită nu depăşeşte 5-10km/h. De regulă, pinguinii îşi prind hrana aproape de suprafaţa apei, dar în cazul pinguinilor imperiali se cunoaşte faptul că această specie poate să se scufunde până la adâncimea de 569 de metri, rezistând fără oxigen aproximativ 20 de minute.

„Ca mulţi alţi oameni, am fost întotdeauna interesat de pinguini, dar atunci când îi vedeam făcând acele marşuri fenomenale pe gheaţă m-am gândit de multe ori «De ce nu zboară, pur şi simplu?» Este un sentiment foarte plăcut ca, acum, să fiu implicat în grupul care a rezolvat acest mister”, afirmă profesorul John Speakman de la Universitatea din Aberdeen şi Academia Chineză de Ştiinţe pentru BBC.

Noul studiu, publicat în Procedurile Academiei Naţionale de Ştiinţe a Statelor Unite ale Americii (SUA), dă de înţeles că cel puţin cinci specii de pinguini s-au adaptat mediul acvatic şi s-au transformat în păsări nezburătoare. Există mai multe teorii care vor să demonstreze această incapacitate a păsărilor acvo-terestre. Una dintre ele afirma că pinguinii nu mai zboară din cauza lipsei de prădători de pe pământ.

Aripi adaptate doar pentru înot

În particular, „ipoteza biomecanică”, a costurilor energetice din timpul zborului şi scufundărilor, sugerează că aripile concepute pentru înot ar putea duce la un consum enorm de energie în timpul zborului, se afirmă în studiu. Ce înseamnă acest lucru? Cercetătorii cred că priceperea la înot a acestor păsări le-a costat capacitatea de a mai zbura. Analizând atent păsări care se aseamănă cu pinguinii, oamenii de ştiinţă au confirmat faptul că aripile care sunt adaptate pentru zbor, nu pot da acelaşi randament şi pentru scufundări.

„Practic, ipoteza afirmă că aripile au devenit din ce în ce mai eficiente pentru scufundat şi din ce în ce mai puţin eficiente pentru zburat. La un anumit moment a devenit atât de «costisitor» pentru aceste păsări să zboare încât le-a fost mai bine să renunţe de tot la acest obicei, transformându-şi aripile în mici înotătoare”, elucidează misterul John Speakman. Astfel, în timp, aripile au devenit înotătoare puternice cu articulaţii rigide care împiedică mişcările independente ale oaselor care alcătuiesc aripa.

Pentru a investiga şi mai mult această problemă, cercetătorii au studiat atent o specie de pasari care are caracteristici asemănătoare pinguinilor. Este vorba de păsările Guilemots (foto jos), nume comun pentru mai multe specii de păsări marine. Aceste păsări nu numai că arată ca un pinguin, dar pot să înoate la fel de bine. Însă au şi capacitatea de a zbura, evidenţiază BBC.

Cercetătorii au analizat cantitatea de energie pe care păsările o foloseau. Aceştia au descoperit că păsările se puteau scufunda cu uşurinţă, în timp ce zborul devenea o sarcină mult mai solicitantă. „Costurile energetice erau foarte mari. Aceste păsări au un tip de aripi foarte scurte pe care trebuie să le fluture la o viteză incredibilă pentru a se susţine în aer. Pentru micuţele păsări acest lucru era destul de obositor”, continuă profesorul John Speakman.

Cercetătorii cred că păsările marine Guilemots foloseau o cantitate enormă de energie ca să se susţină în aer. Aceştia au mai spus că păsările Guilemots sunt o specie intermediară între cele ce pot zbura şi înota şi cele care doar se scufundă.