Apa de sub calota glaciară nordică ar putea scufunda întreaga planetă Marte

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oamenii de ştiinţă au descoperit un depozit masiv de apă îngheţată intercalat între straturi de nisip sub calota glaciară nordică a lui Marte.

Ei au fost surprinşi să descopere o asemenea cantitate de apă îngheţată pe Marte estimând că dacă ea s-ar topi şi ar ajunge la suprafaţă ar scufunda întreaga planetă. 

Studiul publicat săptămâna aceasta de Stefano Nerozzi şi Jack Holt de la Universitatea din Texas (Austin) în Geophysical Research Letters contestă ipoteze anterioare în privinţa retragerii calotelor glaciare din vechime.

Bazinul cuprinde mai multe straturi de apă îngheţată amestecată cu nisip, el formându-se pe parcursul a sute de milioane de ani.

Se credea că acest crater aflat la aproximativ doi kilometri sub polul nordic marţian e constituit în principal din dune de nisip fără a cuprinde prea multă apă îngheţată – estimările anterioare fiind de sub 50 la sută apă, restul fiind nisip. Oamenii de ştiinţă şi-au bazat presupunerile pe aflorimente care lăsau să se vadă pe mari porţiuni nisip amestecat cu mici cantităţi de apă îngheţată.

Cantitatea de apă raportată la nisip în interiorul craterului este însă mai mare decât estimaseră oamenii de ştiinţă, ceea ce l-ar situa pe locul al treilea între depozitele de apă de pe Planeta Roşie, el fiind urmat doar de cele două calote polare.

Scanările cu radarul de suprafaţă (SHARAD) de pe Mars Reconnaissance Orbiter al NASA au permis echipei de cercetători de la Universitatea Texas să observe structurile interne şi compoziţia craterului. Imaginile au arătat plăci orizontale de gheaţă solidă printre straturi de nisip. Proporţia de gheaţă varia între 61 şi 88 la sută în diferite zone ale craterului.

Apă suficientă pentru a înconjura planeta Marte

Topită, „această gheaţă polară nou-descoperită ar forma un înveliş de apă în jurul lui Marte de cel puţin 1.5 metri adâncime” se arată în comunicatul de presă al echipei.

Datele radarului au arătat că frecvenţa şi grosimea plăcilor de gheaţă creşteau pe măsura apropierii de polul nordic. Într-una dintre regiuni, cercetătorii au descoperit două fâşii de nisip de peste 40 de kilometri lăţime ce acopereau un strat de gheaţă a cărui adâncime varia între 50 şi 100 de metri.

Imagine indisponibilă

FOTO NASA/JPL/University of Arizona

O istorie a evoluţiei climatice întinsă pe sute de milioane de ani

Potrivit studiului, aceste structuri din adâncime sunt resturi ale calotelor de gheaţă care s-au retras şi care au ajuns sub straturi de nisip în timpul perioadelor calde. Astfel, acest crater furnizează un istoric  al climei marţiene. Ca şi inelele unui copac, straturile de gheaţă sunt indicii ale creşterii, respectiv retragerii calotelor glaciare din vechime. La rândul său Marte a cunoscut mai multe epoci de gheaţă. În perioadele calde nisipurile aduse de vânt au învăluit calotele glaciare, protejându-le de soare şi, totodată, împiedicând eliberarea aburilor de gheaţă.

„Unica ipoteză care face compatibile concluziile noastre cu studiile anterioare este structurarea calotei în straturi alternante de fâşii de gheaţă, resturi ale calotelor glaciare şi straturi de nisip, care au format o pătură de protecţie, împiedicând retragerea completă a gheţii polare” a subliniat prim-autorul studiului.

„Ăsta e un alt fapt surprinzător, care ne arată că avem un istoric al acumulării, respectiv retragerii calotelor glaciare întins pe sute de milioane de ani”, a mai spus el.

Potrivit ipotezei anterioare calotele glaciare din vechime nu mai existau, ceea ce noile date contestă.

Planetologul Matthew Chojnacki de la Universitatea din Arizona a declarat pentru Gizmodo că de zeci de milioane de ani vântul creează depozite masive de nisip care îngroapă sub ele diferite straturi de gheaţă. Aceste sandwich-uri cu gheaţă se formează şi pe Pământ, însă nu iau proporţiile  pe care vedem la acest crater de pe Marte, spune savantul.

Noile descoperiri aduc informaţii noi despre gheaţa din alte regiuni ale planetei Marte, în special cele aflate la latitudini joase.  Jack Holt, coautorul studiului a putut confirma în studii anterioare existenţa unor gheţari masivi la latitudini medii – unul dintre aceştia depăşind de trei ori mărimea Los Angelesului  aceşti gheţari fiind însă mascaţi de materii de suprafaţă.

Un volum mare de apă potabilă

„În mod cu totul surprinzător, volumul total de apă condensat în aceste depozite polare aflate în adâncime aproape că echivalează cu întreaga cantitate de apă care se află pe Marte (din câte ştim) sub formă de gheţari sau gheaţă sub nisip la latitudini mai joase; apa din toate acestea având aproximativ aceeaşi vârstă”, a spus cercetătorul.

Un volum atât de semnificativ de apă deschide posibilităţi pentru coloniştii din viitor, întrucât aceste depozite ar putea avea un grad redus de impurităţi, furnizând un important rezervor de apă potabilă. Totuşi aceste depozite se află sub o calotă glaciară groasă de doi kilometri, fiind greu de extras.

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite