Am vorbit cu fondatorul Trilulilu despre muzica pe bani şi de ce ar plăti-o românii: În loc de 5 melodii, poţi avea milioane
0Mai sunt două luni. Două luni şi Zonga împlineşte doi ani. Înainte de acest moment, am discutat cu Sergiu Biriş, fondator Trilulilu şi Zonga, despre acest serviciu. Pe scurt, este în contra pirateriei de muzică şi presupune că tu plăteşti pentru a asculta online melodii. Are şanse un astfel de produs în România? Cu siguranţă n-are cale de întors.
La începutul lunii august, publicam povestea „YouTube de România“, unul dintre proiectele de succes din online-ul românesc. Tot atunci am discutat cu Sergiu Biriş despre Zonga, serviciul de audio streaming al companiei devenit o „aripă“ pentru site-ul cu conţinut video. Am întârziat publicarea acestei poveşti pentru că aşteptam aplicaţia pe Windows Phone 8 şi apropierea aniversării Zonga. Acum, este între două aniversări.
Din octombrie 2012, Vodafone are un parteneriat cu Zonga care presupune că nu este contorizat traficul când foloseşti aplicaţia. Şi operatorul s-a mai ocupat de câteva campanii de marketing, cum ar fi „biblioteca muzicală“ de la staţia de metrou Victoriei. Şi lansarea, prima, s-a făcut în februarie 2012, în private beta pentru teste. Dar sunt românii gata să plătească accesul la muzică?
Aşchie din trunchiul Trilulilu
„Zonga a pornit tot din Trilulilu, atât din problemele, cât şi din oportunităţile identificate la acesta. Ne doream să monetizăm şi prin abonamente, nu doar din publicitate. Asta pe de o parte. Apoi, aveam relaţia cu casele de discuri. Cu câţiva am semnat contracte sau discutam deja“, spune Biriş. Câteva dintre casele de discuri sunt menţionate şi pe site-ul Zonga. Sunt Universal Music, Sony Music, EMI, Warner, Cat Music, Roton sau Mediapro Musi prin care serviciul îşi asigură o bibliotecă de aproape 20 de milioane de melodii.
„Ne-am dat seama, urmărind şi trendurile de afară, că există o oportunitate de a lansa un serviciu premium pentru oamenii care îşi doresc doar muzică şi oameni care ar fi dispuşi să plătească pentru ea. Într-adevăr, în România e o nişă, dar trendul e clar, asta va fi direcţia“, afirmă Biriş. Trend există, dacă te uiţi în Statele Unite ale Americii merge chiar bine, dar în România? În vară, şeful Zonga mi-a spus că au 145 de mii de utilizatori în total, fără cifre pe „plătitori“ şi „neplătitori“. Tot el a afirmat că e loc de mult mai bine, dar deocamdată se bucură că acest concept prinde la oameni.
În Zonga au fost investiţi cam doi ani şi jumătate, de la primele discuţii până la parteneriatul cu Vodafone şi lansarea oficială. La început au vrut serviciul pe web şi în aplicaţii pentru iOS şi Android. Între timp, a venit şi pe Windows Phone 8 la câteva săptămâni după ce layout-ul Zonga s-a schimbat, a trecut de la un verde Trilulilu la un albastru şi un logo de „suntem puţin altfel decât platforma cu videoclipuri“.
Educaţia consumului
Pirateria e o realitate, casele de discuri şi alţi producători de conţinut încearcă să se pună la adăpost prin tot felul de tehnici de securizare a materialelor produse. Uneori reuşesc, alteori nu. Serviciile de video şi audio „la cerere“ reduc pirateria, dacă oamenii plătesc. Şi aici apare problema, la plata pentru ceva ce luau drept gratuit. Cel mai mare abonament la Zonga e 4 euro, dacă nu eşti la Vodafone, ocazie cu care tariful scade la 3 euro în aceleaşi condiţii.
„La partea asta de educare a publicului, de a folosi servicii premium şi de a plăti pentru conţinut e foarte mult de muncă în România. (...) Mă bucur să văd că prinde conceptul. Lumea e dispusă să plătească pentru muzică, nu vorbim de «nobody cares». Există oameni care înţeleg că acel conţinut e premium“, susţine Biriş. „CD-urile nu mai sunt cumpărate şi să cumperi melodii cu un euro iar nu le e la îndemână oamenilor. Tipul ăsta de consum al conţinutului pe care îl deţii e pe cale de dispariţie. De ce să ai cinci melodii, când poţi avea acces la milioane? De la asta am pornit“.
Parteneriatul cu Vodafone a venit firesc, e o logică a poziţionării din partea amândurora. Pe de o parte, Zonga câştigă promovare şi susţinerea unui nume important din piaţă, de cealaltă parte Vodafone câştigă oameni care îi folosesc Internetul. I-l folosesc pentru a încerca un serviciu de streaming şi în timp consumul va creşte şi pentru alte aplicaţii şi servicii. Operatorul oferă deja abonamentul Total Zonga la 7 euro cu minute, SMS-uri în reţea şi naţionale, 75MB de Internet pe mobil şi acces nelimitat la serviciul de muzică.
Cum e să foloseşti Zonga
De la lansarea iPhone 5 de anul trecut am început să folosesc Zonga. Atunci, eram în Vodafone Concept Store de la Afi Palace şi mi-am instalat aplicaţia pe un Galaxy Nexus cu Android. Am trecut, între timp, pe un Galaxy S3 şi mai nou pe un Nexus 4, mi-am instalat de fiecare dată aplicaţia şi aveam muzica acolo. Nu toată, încă sunt nume pe care nu le găsesc, dar acoperă cam 80% din ceea ce ascult. Fiecare playlist poate fi descărcat în aplicaţie pentru acces offline, dar muzica nu este descărcată, propriu-zis, în telefon. Doar prin aplicaţie o poţi accesa.
Trăieşte sau moare Zonga? Sper că nu s-au gândit creatorii din prima la profit colosal, e o piaţă nouă şi niciodată nu e uşor să convingi pe cineva să cumpere un lucru pe care crede că îl poate avea gratis. Ce-i drept, ăsta-i trendul, ai conţinut în cloud şi-l accesezi când doreşti. Eu încă aştept Netflix în România, că pe segmentul video on demand oferta e săracă rău. Cât despre Spotify găsesc că Zonga face o treabă bună. Mai e Deezer, dar încă nu am abonament Orange şi nu ştiu cât este de eficient.
Dincolo de Zonga, Netflix, Spotify sau altele, un lucru va rămâne. Un abonament de 5 sau 10 euro plătit lunar nu este prea mare pentru cât conţinut poate oferi o astfel de platformă. Văd această evoluţie ca trecerea de la casetele cumpărate de la Unirii la muzica stocată în PC şi obţinută, mai târziu, de pe Internet, dar deosebirea e că pirateria nu trece mai departe.
Haide să discutăm pe „Tech Adevărul“ pe Facebook
Află mai multe despre Sergiu Biriş:
Se încarcă comentariile...
