Adevărul Live - Ameninţări informatice în 2015: Hackerii se mută în Internetul ascuns şi sunt mai greu de oprit

Bogdan Botezatu de la Bitdefender va fi invitatul Adevăru Live FOTO David Muntean

Anul 2014 a fost marcat de atacuri informatice de amploare şi de extinderea imaginaţiei hackerilor. Heartbleed, o vulnerabilitate globală, a afectat zeci de milioane de calculatoare. Am aflat ce ne aşteaptă în 2015 de la Bogdan Botezatu de la Bitdefender, într-o ediţie Tech Adevărul Live.

În 2013 abia aflam de atacurile guvernamentale informatice, dar în 2014 acestea au fost pregnante. Guvernele abordează atacurile informatice ca o unealtă în războaie sau pentru a şicana.

Bogdan Botezatu, senior threat analyst la Bitdefender, va vorbi despre caracteristicile anului 2014 în privinţa viruşilor şi atacurilor informatice, dar şi la ce ne aşteaptă în 2015. Anul a început dificil - guvernele vor să reducă posibilitatea utilizatorilor la intimitate şi să limiteze criptarea programelor. 

Cât de protejaţi vom mai fi pe internet şi cât de liber va mai fi? Aflăm de la specialistul uneia dintre celei mai mari firme de securitate informatică.  

Botezatu a povestit şi de cazul în care un virus a ucis, la propriu, un om. Omul a ales să se sinucidă când a văzut un mesaj de tip ransomware de la virusul Poliţia Română. Cele din această categorie cer bani de la oameni pentru a le debloca PC-ul. Botezatu a explicat că cei mai mulţi viruşi sunt luaţi din site-uri pe care oamenii navighează. După un restart, virusul preia controlul asupra PC-ului. Folosind embleme şi imagini obţinute pe diverse căi, hackerii fac virusul cât mai credibil.

Ce soluţii au la dispoziţie oamenii? „Algoritmii de criptare sunt aceiaşi de la criptarea datelor bancare, aşa că noi, de la companiile de securitate, nu avem cum să îi ajutăm. Totuşi, cea mai bună cale e să te protejezei pro-activ. Dacă ai fost infectat, nu mai poţi face nimic“, a spus Botezatu. El a mai spus că nu există o soluţie de mijloc pentru a-i feri pe oameni de aşa ceva.

„Noi am urmărit un astfel de bot şi în câteva luni a reuşit să facă 28 de milioane de euro de la utilizatori. Noi am urmărit CriptoLocker. Estimăm că prejudiciul lunar e de un milion de euro per botnet“, a explicat Botezatu.

El a spus că deşi nu există o sursă certă pentru toţi hackerii, cele mai multe urme duc spre Ucraina şi Rusia, unde oamenii s-au specializat cel mai bine în acest domeniu. Ei au ajuns, pentru a-şi plasa viruşii, să cumpere reclame şi apoi să le folosească pentru a ghida utilizatorul.

Hackerii se mută spre reţele sociale

„Dacă ne uităm în retrospectivă, vedem că oamenii se mută spre portaluri online. Când aceştia, o masă mare de oameni, se adună într-un loc, devin o ţintă a hackerilor. Reţelele sociale sunt un vector de atac. Sunt date confidenţiale, private, pe care utilizatorii le schimbă crezând că rămân între prieteni“, a spus Botezatu.

Esenţial pentru mulţi hackeri e şi că utilizatorii trec tot mai mult spre comunicarea digitală, prin Internet. „Aceste dispozitive noi, telefoane şi tablete, devin ţinte. Problemele de pe desktop se mută spre acestea noi. Avem astfel viruşi pentru Android, pe când pe Windows există o cultură a protecţiei, viruşii au apărut încă din anii '80“, a explicat Botezatu. „Un raport IDC de anul trecut arăta că 2% din utilizatorii de dispozitive au un antivirus instalat pe acestea“, a mai spus el.

Anul 2014 a fost un an greu din punct de vedere informatic

Botezatu a amintit de momentul când naviga pe site-ul de ştiri al agenţiei de presă din Coreea de Nord şi în fundal era descărcat un virus. „Aceasta era una dintre metodele cel mai puţin finisată“, a spus acesta. „Am văzut, de asemenea, viruşi care refuză să ruleze pe alte sisteme în afara celor pentru care e proiectat. Astfel, hackerii se asigură că atacă direct ţinta şi nu le ajung viruşii online, unde pot fi depistaţi“, a mai spus Botezatu.

„Lucrul în industria informatică e ca un war game, unde tu încerci să îl depăşeşti în inteligenţă pe cel care te-a provocat. Azi câştigi, mâine pierzi, şi tot aşa. E o progresie dictată strict de competiţie“, a explicat Botezatu.

Securitate pentru gadgeturi purtabile

„Când se lansează aşa ceva, scopul producătorilor e cum fac să ajungă primii şi să câştige piaţă. Securitatea ajunge, deci, pe planul doi şi apoi e tot mai puţin un obiectiv. Dacă l-am scos pe piaţă şi securitatea nu e punctul forte, oricum scoate versiunea doi şi ne gândim atunci“, a spus Botezatu. „O brăţară inteligentă, spre exemplu, ajunge să fie folosită o perioadă mai lungă de timp pentru că oamenii nu văd rostul unei actualizări“.

De asemenea, el a pomenit şi încuietorile digitale care pot fi atacate de hackeri şi pot avea astfel acces la locuinţa ta fără să ştii. Atât timp cât un gadget electronic rulează cod, el poate fi atacat.

Botezatu a discutat şi despre abordarea guvernelor cu privire la criptarea datelor. „Noi ne-am petrecut ultimii ani sfătuind utilizatorii să îşi cripteze datele, să aibă grijă de ele, iar acum acest discurs dă peste cap tot ceea ce am încercat să îi învăţăm. Renunţarea la criptografie ar fi o greşeală fatală. Dacă guvernele au acces mai uşor la date, atunci şi hackerii pot avea“, a spus Botezatu.

„Eu îi înţeleg şi pe ei, vor să controleze mai mult şi, eventual, să protejeze utilizatorii. De asemenea, dacă un control legislativ mai mare, că dacă tu ca utilizator foloseşti un serviciu din America, spre exemplu, guvernul ţării tale nu are prea multe pârghii de presiune pentru a obţine date“, a explicat Botezatu.

Utilizatorii trebuie să pornească de la premisa că nimic nu este sigur în mediul electronic. Toate aceste servicii oferă o protecţie decentă sau foarte bună doar împotriva unor grupări de hackeri oportunişti, dar împotriva statelor nu prea. Acestea din urmă au resurse. Bogdan Botezatu

Există ţări care s-au evidenţiat prin investiţii în hacking? „Siria s-a remarcat, India are suficientă tehnologie şi suficienţi oameni calificaţi cât să devină o potenţială problemă şi Pakistan, vecinii lor cu care sunt în permanent conflict. Interesant e că cei care se bat în lumea reală îşi mută conflictul în mediul digital. E mai uşor astfel să paralizezi economia decât să ataci cu armată, să investeşti bani în aşa ceva“, a declarat Botezatu.

Cu privire la Coreea de Nord, Botezatu a spus că deocamdată se bucură de reclama pozitivă, dar încă nu are capacităţi pe cât de mari le crede lumea. Totuşi, China şi India sunt ţări cu un potenţial de atac mult mai mare.

În 2015, Botezatu spune că lucrurile vor merge spre mai rău. „Viruşii îşi schimbă mediul şi cresc în sofisticare. Totodată se mută spre canale de comunicare care nu pot fi urmărite. Majoritatea viruşilor care fac bani se mută în Tor, unde îşi asigură canalele sigure şi nu pot fi depistaţi. Se mută de pe Internetul fizic în deep web, unde nu mai ai control“, a spus Bogdan Botezatu.