tezaur uman viu - ultimele știri

Marilena Iosifaru este bunica iubită de cei mici și cea care îi învață tainele țesutului și cusutului. Ea realizează și sorcove inedite din lână împâslită și din foi de porumb vopsite cu sfeclă roșie

Tradiția țiterei, instrumentul arhaic ale cărui origini s-au pierdut în negura timpului, este dusă mai departe de Constantin (Tică) Vasile, țiterașii săi ajungând deja la a cincea generație. Meșterul popular argeșean a fost declarat anul acesta Tezaur Uman Viu.

Singurul „Tezaur Uman Viu” din Vâlcea, ceramistul Sorin Giubega din Horezu – Vâlcea, deține dovezi, vechi de aproximativ un secol, despre lucruri mai puțin cunoscute legate de ceramica de Hurez.

Sute de călușari au cântat și au dansat, sâmbătă, 3 iunie 2023, la cea de a III-a ediție a „Festivalului de căluș - Rusaliile la Pitești". Octogenarul Petre Măsală, cel mai longeviv călușar din țară, a deschis festivalul cu celebrul strigăt al călușarilor.

Dumitru Pop-Tincu a fost ucenicul lui Stan Ion Pătraș, cel care a fondat cimitirul Vesel din Săpânța. Acesta i-a urmat și a continuat opera artistului, realizând crucile albastre și epitafurile vesele care au făcut celebru cimitirul.

Unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi ai cântecului popular specific satului maramureşan arhaic, Nicolae Piţiş, a murit, miercuri, la vârsta de 83 de ani, a anunţat primarul oraşului Târgu Lăpuş, Mitru Leşe.

Viorica Olivotto are 67 de ani și este o prezență inconfundabilă în peisajul culturii tradiționale din Argeș și Muscel, iar de la jumătatea lunii iulie a acestui an este și deținătoarea titlului onorific de Tezaur Uman Viu.

Crucile cu epitafuri hazlii şi atitudinea în faţa morţii sunt duse mai departe de două generaţii. Arta unică a pomenirii morţilor de la Săpânţa a fost moştenită de Dumitru Pop-Tincu, astăzi declarat Tezaur Uman Viu, dar şi de mai tânărul Ion Stan Păt...

Cunoscutul meşter popular Viorica Olivotto, de la Nucşoara - Argeş, a devenit „Tezaur Uman Viu”. Ministerul Culturii, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, i-a acordat, la sfârşitul săptămânii trecute, titlul on...

La finele acestei săptămâni, în weekendul 3 – 5 iunie, „Cocoşul de Hurez”, cel mai important târg anual dedicat ceramicii româneşti tradiţionale îşi va deschide din nou porţile, sărbătorind a 50-a ediţie.

Galerie foto adevarul.ro: Ceramica de Horezu, în patrimoniul mondial UNESCO, la a 50-a ediţie a „Cocoşului de Hurez”

O ie realizată pentru regretata interpretă de muzică populară Ileana Ciuculete reprezintă piesa de care meşterul popular Olga Filip, Tezaur Uman Viu, nu s-a mai putut despărţi. A primit pentru ea oferte şi din străinătate, însă a hotărât că va reprez...

Şezătorile, acele locuri magice după care suspină şi astăzi bunicii, aducându-şi aminte de bucuria tinereţii, încep să se înmulţească în mediul urban.

Ministerul Culturii a anunţat lansarea celei de-a X-a sesiuni de depunere a dosarelor de candidatură pentru obţinerea titlului de „Tezaur Uman Viu” până la 31 martie.

Horezu este unul dintre punctele fierbinţi ale tradiţiilor pe harta României. Aici, regina este ceramica, iar unul dintre cei mai pricepuţi artişti, care îi cunoaşte secretele străvechi, este Sorin Ion Giubega, devenit şi el, alături de obiectele inc...

Maestrul olar Sorin Ion Giubega din Horezu - Vâlcea: Tezaur Uman Viu (Sursă imagini: colaj)...

Galerie foto adevarul.ro: Ceramistul Sorin Giubega, din Olari - Horezu, singurul „Tezaur Uman Viu” din Vâlcea

Ştefan Lupu, din Săcele, Braşov, a fost fascinat de porţile mocăneşti din Săcele de cum le-a văzut prima dată. A umblat prin tot oraşul după acestea şi a învăţat singur să le construiască. Acum a fost declarat „Tezaur Uman Viu”.

Douăsprezece persoane purtătoare, păstrătoare şi creatoare de patrimoniu cultural imaterial au primit titlul onorific de Tezaur Uman Viu pe 2021, a anunţat Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialita...

Cunoscutul şi apreciatul meşter al lemnului Gheorghe Tănase s-a stins din viaţă.  „A trecut în lumea drepţilor în noaptea primei zile de Crăciun a anului 2020“, este anunţul trist făcut de un prieten apropiat.

Olga Alexandrina Filip a primit în acest an titlul de Tezaur Uman Viu din partea Ministerului Culturii. Artizana din Cezieni spune că distincţia o onorează, însă cel mai de preţ premiu este să vadă cum elevele sale duc mai departe tradiţia coaserii i...

Alţi doi păstrători de tradiţii din Olt au primit titlul de Tezaur Uman Viu, judeţul ajungând astfel la şase asemenea distincţii.

Anul trecut, comisia din cadrul Ministerului Culturii care se ocupă de recunoaşterea celor mai reprezentativi meşteri populari drept „Tezaure Umane Vii”, a refuzat să-i acorde titlul „ultimului opincar din Oltenia”.

Alţi doi meşteri populari din judeţul Olt au primit titlul de „Tezaur Uman Viu“ în cadrul unei gale organizate vineri, 1 martie 2019, la Ministerul Culturii. Pe site-ul oficial al ministerului sunt câteva rânduri şi două poze cu ministrul Breaz, dar ...

În vârstă de 86 de ani, Moise Gavra un meşter popular cunoscut pentru cojoacele, vestele şi căciulile pe care le-a realizat, a fost declarat „tezaur uman viu“.

Mircea Lac, un profesor de artă populară din Hunedoara, a primit titlul onorific de Tezaur Uman Viu, pentru contribuţia sa la promovarea culturii.

După ce, în 2015, cojocarul Dumitru Liceanu şi vătaful de căluş Petre Feraru au fost primii meşteri populari din judeţul Olt care au primit titlul de Tezaur Uman Viu, acordat de Unesco, dosarele altor doi meşteri erau pregătite, doar că, pentru momen...

Printre cei premiaţi s-au numărat coregraful Ioan Pumnea, cojocarul Dumitru Sofonea din Drăguş şi Barko Etelca o maestră a încondeiatului ouălelor. Regretatul Nicoale Purcărea, un cunoscut sculptor şi supravieţuitor al Fenomenului Piteşti a primit o ...

Dumitru Liceanu, din comuna Vădastra, şi Petre Fieraru, din comuna Oporelu, judeţul Olt, sunt doi dintre artiştii populari cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi din judeţ. Primul se ocupă cu vechiul meşteşug al cojocăriei, iar al doilea este vătaf de că...

Maria Poenariu, din satul Laz, judeţul Alba, şi-a transformat casa într-un adevărat locaş de cult, în care sunt expuse zeci de icoane, care de care mai frumoase. Nu degeaba face parte din galeria selectă a celor mai talentaţi zece meşteri populari ai...

Dumitru Sofonea, meşter cojocar din Drăguş a cărui faimă a depăşit de mult graniţele ţării şi care lucrează şi la 76 de ani. Titulatura de Tezaur Uman Viu a mai fost primit de Barko Etelka, specialist în încondeiat ouă, membră a comunităţii ceangăieş...

Badea Nicolae Piţiş , unul dintre cei mai autentici interpreţi ai folclorului maramureşean, recunoscut de către UNESCO drept “tezaur uman viu”, va reveni la Cluj-Napoca luni 23 decembrie 2013, pe scena Operei Române, într-un spectacol ce se doreşte u...

Badea Piţiş este unul dintre cei zece români declaraţi anul trecut „păstrători“ ai tradiţiilor populare ale umanităţii. Rapsodul doineşte de când se ştie şi a fost maestrul cunoscutului solist de muzică populară Grigore Leşe.