Superstiţii şi obiceiuri pentru prima lună a anului: în ianuarie se culege vâscul, cerurile sunt deschise şi se botează gerul
0
Numită în tradiţia popular “Gerar”, prima lună a anului abundă în credinţe populare şi în prevestiri cu privire la vremea ce vine. Tradiţia creştină spune că în luna lui “Gerar” cerurile sunt deschise. De asemenea, luna ianuarie marchează începutul unui an nou şi sugerează trecerea într-o altă etapă a vieţii.
La începutul secolului XX, în această vreme, conform calendarului popular sătenii făceau numeroase treburi în gospodărie ca să le meargă bine tot anul. În ianuarie se îngrijeau grajdurile ca să nu răcească vitele, când sunt , când sunt geruri mari. Curăţenia se făcea spre seară, atunci când nu era frig prea mare. Oamenii dădeau nutreţ bun vitelor şi mai cu seamă vacilor fătate. Tot în această vreme se tocmeau servitori şi se făceau învoieli.
“Numără săptămânile până la Sân George şi vezi cum stai. Curăţeşte pomii de muşchi, coajă bătrână, crengi uscate şi, pe timp umed, de iască. Unge ranele cu o amestecătură de balegă, pământ cleios şi păr de bou tăiat mărunt. Adună neaua cu lopata grămezi în jurul pomilor. Astfel umpli pământul de umezeală şi faci pomii să întârzie cu înflorirea, pentru a-i scăpa de brumă. Din pivniţă depărtează legumele putrede", notează Antoaneta Olteanu, în “Calendarele poporului român”, apărută la Editura Paideia, Bucureşti, 2001- 2009.
Iată care sunt cele mai importante sărbători ale lunii ianuarie:
- Sfântul Vasile- 1 ianuarie;
- Ajunul Bobotezei- 5 ianuarie;
- Boboteaza sau Botezul Domnului- 6 ianuarie;
- Sfântul Ioan Botezătorul- 7 ianuarie;
- Sânpetrul Lupilor- 16 ianuarie;
- Filipii de iarnă, de pe 29 ianuarie până pe 31 ianuarie.
Ce prevestiri se fac despre vremea de peste an:
Dacă în ianuarie nu este ger şi zăpadă, atunci vom întâlni gerul şi zăpada în lunile martie şi aprilie;
Dacă pământul este neacoperit şi suflă vânturi calde e semn rău;Dacă luna ianuarie e caldă, atunci în decursul anului nu e semn de mană;
Dacă în ianuarie e ger atunci vara va fi secetoasă şi călduroasă, iar dacă e timp frumos în ianuarie, atunci vara va fi ploioasă.
Se dau pomeni săracilor
În ziua de 7 ianuarie, creştinii sărbătoresc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, care încheie ciclul sărbătorilor de Crăciun şi Bobotează şi deschide primul sfert al anului: de la Sânt Ion la Sân Gheorghe. Tradiţia spune că în această zi „se botează gerul”, înmuindu-se frigul iernii de până atunci. De asemenea, dacă de Sfântul Nicolae(6 decembrie) a nins, în această zi zăpada începe să se topească, pentru a face loc următoarei.
Această sărbătoare ocupă un loc important în calendarul tradiţional, deoarece înainte de creştinare românii îl sărbătoreau pe 1 ianuarie pe zeul Ianus; dar cum prima zi a anului a fost dedicată Sfântului Vasile cel Mare, amintirea lui Ianus a fost perpetuată prin cea a lui Sânt Ion. În această zi este bine a se da de pomană săracilor, fiind bine primită de Iisus Hristos.
16 ianuarie, mijlocul iernii
La 16 ianuarie este sărbătorit Sân Petru de iarnă, această zi fiind socotită drept mijlocul iernii şi prielnică pentru culesul plantelor de leac.
Zilele de 17 şi 18 ianuarie sunt cunoscute sub numele de „Atanasii”, de la numele celor doi sfinţi prăznuiţi în acest interval: Antonie cel Mare şi Tănase. Sunt zile rele, de ger, viforniţă, dureri de cap, ameţeli şi boli; de aceea la ţară se făceau în această perioadă descântece de deochi.
Pe 30 ianuarie sunt prăznuiţi Sfinţii Trei Mari Ierarhi: Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, patronii multor case. În această zi nu se lucrează, însă în majoritatea zonelor ţării se practică tăierea coarnelor la vite, tunderea părului din jurul coarnelor şi a vârfului cozii, pentru ca animalele să crească frumoase şi repede. În celelalte zone, acest obicei se practică în ziua de Sân Toader.
Leac pentru boli de plămâni
Tradiţia spune că cea mai prielnică zi pentru cules din această lună este cea de Sân Petru de iarnă (16 ianuarie). Se culege mai ales vâscul, o plantă cu proprietăţi curative în cazul bolilor de plămâni, a tusei şi a anumitor forme de cancer. În credinţa populară, vâscul poartă noroc, de aceea crenguţe din el se atârnă de Anul Nou de tocul uşii de la intrare.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
