EXCLUSIV Un secol de la naşterea lui Corneliu Coposu. Cum a prevăzut Seniorul, în 1987, căderea comunismului
0
La o sută de ani de la naşterea fostului lider ţărănist Corneliu Coposu, simbol al luptei anticomuniste, ziarul „Adevărul” prezintă în exclusivitate o previziune memorabilă a Seniorului, din 1987, privind căderea regimului comunist, care a urmat doi ani mai târziu.
Dacă ar mai fi trăit, Corneliu Coposu, liderul ţărănist care a înfundat puşcăriile comuniste pentru lupta sa împotriva fostului regim dictatorial, ar fi împlinit astăzi o sută de ani. Cel supranumit Seniorul s-a remarcat, de-a lungul vieţii, şi printr-o extraordinară putere de analiză a contextului istoric şi geopolitic, dar şi prin anticiparea unor schimbări majore în privinţa României. De altfel, Coposul a fost recunoscut de personalităţile lumii contemporane cu el, printre care fostul preşedinte francez Jacques Chirac sau Margaret Thatcher, fost premier al Marii Britanii, atât graţie înţelepciunii sale, cât şi datorită puterii vizionare.
Într-o notă informativă din 17 iulie 1987, înregistrată în dosarul lui Coposu de la fosta Securitate, Seniorul îi vorbea unui informator - I.C. Drăgan, din Sălaj, despre non-sensurile comunismului, anticipând căderea iminentă a regimului, lucru care s-a întâmplat doi ani mai târziu, în decembrie 1989. În nota sa informativă, Drăgan, cel pe care Coposu îl considera apropiat de-al lui, afirmă că „obiectivul“ (n.r. - Corneliu Coposu) a făcut aprecieri „deosebit de critice la adresa situaţiei social-politice din ţara noastră, spunând că mai rău ca în prezent nu ne-a fost niciodată“.
„Comunism înseamnă stalinism“
I.C. Drăgan, unul dintre cei care îl turnau, la acea vreme, pe Coposu la Securitate, mai susţinea în nota informativă: „După el, suntem într-o situaţie dezastruoasă şi ireversibilă, atâta vreme cât este comunism. Pentru că românul nu este pentru comunism, el trebuie cointeresat mereu, ceea ce, în prezent, nu se realizează şi, de fapt, nici nu se urmăreşte acest lucru“.
Dovedindu-se un fin analist, Corneliu Coposu îi explica lui I.C. Drăgan că societatea românească ajunsese, în 1987, pe marginea prăpastiei şi că urma inevitabilul: căderea regimului comunist. „Din start s-a făcut o mare greşeală, de care conducerea noastră de partid nu e conştientă sau se preface, şi anume încercarea de a construi socialismul cu oameni incapabili, exact ca şi Stalin. Prin urmare, comunism înseamnă stalinism întrucât, până în prezent, nici o ţară socialistă n-a făcut dovada contrariului“, îi mai spunea Coposu lui Drăgan, conform notei informative existente, acum, în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).
„Discuţia dintre Corneliu Coposu şi cel care semna la fosta Securitate cu numele I.C. Drăgan a avut loc în perioada de acută penurie alimentară, în 1986 - 1987, atunci când fostul regim comunist încerca să plătească datoriile externe şi se murea, practic, de foame pentru asta“, spune istoricul Marin Pop, cel care descoperit, în timpul cercetărilor sale, nota informativă în arhivele CNSAS.
Discursul lui Corneliu Coposu la Congresul Partidului Conservator britanic, în 1990
„Sistemul economic era dezastruos“
Conform istoricului, Seniorul i s-a destăinuit informatorului cu privire la previziunile sale referitoare la căderea comunismului, întrucât îl cunoştea de acasă, din Sălaj, fiind prieteni de familie. I.C. Drăgan era, de fapt, un fost jurnalist, pe numele său real Valentin Dărăban, istoric şi doctor în filozofie, trecut, între timp, în lumea morţilor.
Ştiind despre legătura apropiată dintre acesta din urmă şi Coposu, fosta Securitate a speculat acest lucru şi l-a ajutat pe informator să ajungă, uneori lunar, la Bucureşti, pentru a-l „descoase“ pe Senior. „Venea des la Bucureşti, de cele mai multe ori cu teme precise de la Securitate”, mai spune Marin Pop.
Referitor la capacitatea lui Corneliu Coposu de a anticipa finalul comunismului, istoricul subliniază că „Seniorul ştia că acest colos cu picioarele de lut nu avea cum să reziste şi că va cădea, în primul rând, din punct de vedere economic. Sistemul economic comunist era unul dezastruos, care nu respecta deloc dreptul la proprietate. Coposu ştia că lumea se va sătura, la un moment dat, şi va răbufni“, mai explică istoricul.
Nu e importantă ideea legată de activitatea mea. Dacă acestă idee triumfă şi dacă ea este îmbrăţişată de prietenii mei şi de opinia publică, apariţia sau dispariţia mea sunt secundare. Totul este să supravieţuiască o atitudine. - Corneliu Coposu - declaraţie din 1994
Evenimente în memoria
Fundaţia „Corneliu Coposu“ are programată astăzi, de ziua Seniorului, începând cu ora 12,00, o depunere de flori la statuia sa de la Biserica Creţulescu, din Capitală. De la ora 13.00, acelaşi lucru se va întâmpla şi la statuia lui Corneliu Coposu din faţa sediului Asociaţiei 21 Decembrie 1989, din Bucureşti. Începând cu ora 18.30, evenimentele se mută la Ateneul Român, unde va avea loc un concert extraordinar „In memoriam - Corneliu Coposu“, „Simfonia a 3-a, Eroica“ de Ludwig van Beethoven, la care sunt aşteptate aproape o mie de persoane.
Seniorul, 17 ani în temniţele comuniste
Corneliu Coposu s-a născut în 20 mai 1914 în localitatea Bobota (Sălaj), tatăl său, Valentin Coposu, fiind preotul satului şi fost protopop greco-catolic al Districtelor Şamşud şi Coşlariu. Liderul său spiritual a fost Iuliu Maniu, premier, de mai multe ori, al României, fost preşedinte al PNŢ şi deţinut politic, după 1947. Maniu a fost prezent în viaţa lui Corneliu Coposu încă din copilăria acestuia, între cei doi existând şi o relaţie de rudenie. Maniu este şi cel care i-a influenţat radical cariera lui Coposu, îndrumându-l să aleagă Facultatea de Drept în locul celei de Teologie, care era o tradiţie de generaţii în familia Seniorului. Între 1937 şi 1940, Coposu a fost secretarul personal al lui Maniu, iar din 1940 a fost secretarul politic al acestuia. Seniorul a făcut 17 ani de puşcărie politică, între 1947 şi 1964, fiind acuzat de „înaltă trădare a clasei muncitoare“ şi „crimă contra reformelor sociale“. După Revoluţia din ’89, Coposu a anunţat revenirea pe scena politică a PNŢCD, al cărui preşedinte a fost între 1990 şi 1995. Fost senator şi liderul opoziţiei din România postdecembristă, Corneliu Coposu moare la 11 noiembrie 1995, pe un pat al Spitalului Universitar Bucureşti.
Corneliu Coposu: „Mai rău ca în prezent nu ne-a fost niciodată“
- Nota informativa din 17 iulie 1987, aflată în dosarul fostei Securităţi – cuvintele Seniorului, povestite de tunătorul I.C. Drăgan
„Mai rău ca în prezent nu ne-a fost niciodată. Piaţa-i goală, iar piaţa neorganizată e foarte scumpă. După el, suntem într-o situaţie dezastruoasă şi ireversibilă atâta vreme cât este comunism. Pentru că românul nu este pentru comunism, el trebuie cointeresat mereu, ceea ce, în prezent, nu se realizează şi, de fapt nici nu se urmăreşte acest lucru. De la economie până la cultură, absolut totul este deteriorat, datorită incapacităţii conducerii comuniste. Avem exemple clare şi nu suntem singurii care invalidăm socialismul ca orânduire viabilă. Exemplul Ungariei şi cel al Poloniei fac dovada că societatea comunistă nu poate exista decât prin opresiune, prin forţa armelor, şi nu prin libertatea individului, orice iniţiativă fiind anihilată din faşă. Din start s-a făcut o mare greşeală de care conducerea noastră de partid nu e conştientă sau se preface, şi anume încercarea de a construi socialismul cu oameni incapabili, exact ca şi Stalin. Şi, prin urmare, comunism înseamnă stalinism, întrucât, până în prezent, nicio ţară socialistă n-a făcut dovada contrariului. În aceste condiţii, e lesne de înţeles că nicio ţară serioasă (evident capitalistă) nu ne ia în serios.”
Citeşte şi:
FOTO Satul Bobota, „locul unde Dumnezeu ni l-a dat pe Corneliu Coposu”
Afirmaţia din titlu aparţine jurnalistului Tudor Călin Zarojanu, care sâmbătă, 29 martie, şi-a adus copiii de la Bucureşti la Bobota, satul din Sălaj în care s-a născut Seniorul, special pentru a vedea „locul în care Dumnezeu ni l-a dat pe Corneliu Coposu”.
Rodica şi Flavia Coposu, surorile Seniorului politicii româneşti, vorbesc, pentru adevarul.ro, despre destinul tragic al fratelui lor, despre România de azi şi despre cea de mâine. Fundaţia „Corneliu Coposu“ organizează, în următoarele luni, mai multe evenimente pentru a cinsti memoria fostului politician ţărănist cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea sa.
DOCUMENTAR Lucrările lui Corneliu Coposu despre secui şi despre revizionismul maghiar
Corneliu Coposu a scris, în 1979, un scurt studiu asupra originii secuilor. Acesta a fost descoperit de istoricul sălăjean Marin Pop în dosarele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) alături de alte documente din care reiese şi opinia Seniorului faţă de problema revizionismului maghiar.
La sfârşitul anului 1972, temutul torţionar Nicolae Pleşiţă punea la cale un plan cu măsuri şi termene precise pentru compromiterea lui Corneliu Coposu, de teamă ca Seniorul să nu reînvie PNŢ.
Cum descrie Seniorul Corneliu Coposu cenzura presei din perioada interbelică
"Foarfeca regimului". Aşa numea ziaristul Corneliu Coposu, în articolele scrise în ziarul „România Nouă” din Cluj, unde şi-a început cariera jurnalistică, procesul prin care în perioada interbelică erau triate informaţiile ce puteau fi publicate în presă.
În încercarea de a restabili adevărul istoric referitor la complicatele evenimente din jurul datei de 23 august 1944, Corneliu Coposu, martor la aceste evenimente, a semnalat, printr-o scrisoare trimisă unuia dintre autorii cărţii „August 1944. Repere istorice”, inadvertenţele apărute în paginile lucrării.
O discuţie din 1968 dintre Senior şi prietenul său, Augustin Hila, într-o cameră de hotel din Baia Mare, zguduie istoria României cu detalii cutremurătoare care au „evadat“ cu greu din închisoarea de la Piteşti.
Cum petrecea Corneliu Coposu sărbătorile creştine în detenţie, urmărit pas cu pas de Securitate
Regimul comunist, care impunea ateismul, nu l-a împiedicat pe Corneliu Coposu, fiu de preot, să respecte chiar şi în detenţie tradiţiile şi sărbătorile creştine.
Se încarcă comentariile...
