Crin Bologa, prim-procuror din Sălaj: „Nu mai trebuie să ne bazăm doar pe talentul procurorului, ca acum 15 ani“

Campania „România infractorilor necunoscuţi“ continuă cu un interviu cu Crin Bologa, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj. Bologa vorbeşte despre cazurile cu autor necunoscut (AN), dar şi despre alte probleme ale instituţiei.

 „Adevărul“: La începutul lui noiembrie erau 3.688 de dosare cu AN la nivelul judeţului Sălaj. Sunt multe, sunt puţine?

Crin Bologa: Pentru un judeţ ca Sălajul, sunt destul de multe, însă nu ştiu cum se prezintă situaţia în alte judeţe, ca să pot să fac o comparaţie.

Ne puteţi spune, procentual, din totalul dosarelor înregistrate iniţial cu AN, câte ajung în evidenţă pasivă?

Poliţia este cea care deţine această informaţie.

Procentual, din totalul dosarelor înregistrate iniţial cu AN, câte se clasează?

În anul 2016 s-au soluţionat prin clasare 257 de dosare.

Câte dosare înregistrate cu AN se clasează pentru că fapta nu reprezintă pericol social?

În anul 2016 - 335 de dosare, în care fapta există, autorul nu a fost identificat, dar nu ni s-a părut un pericol social ridicat, prin urmare am aplicat principiul oportunităţii.

Câte dosare înregistrate cu AN se clasează pentru că victimele îşi retrag plângerile?

Nu avem o astfel de statistică.

În câte dosare confirmaţi soluţiile propuse de poliţistul de caz şi în câte dintre ele infirmaţi aceste soluţii?

Nici această statistică nu o avem.

Din dosarele în care infirmaţi soluţia propusă de poliţistul de caz, câte sunt restituite, procentual, în vederea completării cercetărilor?

Până la începutul lunii noiembrie, 30 de dosare fuseseră restituite pentru continuarea urmăririi penale.

De când datează cel mai vechi dosar cu AN?

Cel mai vechi dosar cu AN vizează un caz de omor petrecut în 1999, victimă fiind o tânără în vârstă de 26 de ani, din Zalău. Cadavrul femeii a fost găsit într-un câmp, în localitatea Mirşid, în apropierea căii ferate, la două săptămâni după data dispariţiei.

Ce le îngreunează munca procurorilor într-un astfel de dosar?

Că nu cunoaştem mobilul crimei. Nu am putut descoperi nici până astăzi cine avea interes să o omoare pe acea femeie şi de ce.

Ce şanse sunt astăzi să prindeţi, spre exemplu, un criminal din anii `90?

Este foarte greu. Periodic reevaluăm probele, căutăm noi piste de anchetă, se uită peste dosar şi alţi procurori, poliţişti şi specialişti, cu speranţa că unul dintre ei va găsi o altă variantă. În dosarul de omor cu AN despre care aminteam mai devreme, cred că va trebui să avem şi o doză de noroc ca să îl putem soluţiona.

Cât va ajută noile tehnologii în rezolvarea unor cazuri mai vechi?

Ne ajută foarte mult. Pe vremuri, dacă aveam obiecte de îmbrăcăminte, probe ori microprobe ridicate de la faţa locului, nu aveam cu să identificăm ADN-ul autorului infracţiunii. Acum, acest lucru este posibil graţie tehnologiilor moderne, iar accesul la ele ne este permis fără limitare. Din punct de vedere ştiinţific, sunt mult mai multe posibilităţi de soluţionare şi anchetare, nu mai trebuie să ne bazăm doar pe talentul procurorului şi al poliţistului, aşa cum se întâmpla în urmă cu 10-15 ani.

Cât de mult îşi mai aminteşte astăzi, spre exemplu, un martor al unei crime de acum 15 ani?

Dacă faptele la care a asistat l-au marcat extrem de tare, are detaliile foarte proaspete în memorie şi îşi aminteşte totul. Este aproape imposibil să scape de astfel de imagini. Până şi pe noi ne-au suprins unii martori că nu au uitat nici după mulţi ani detalii despre anumite cazuri.

Sunt aproximativ 600.000 de dosare cu autor necunoscut la nivel naţional. Sunt multe, sunt puţine?

La o populaţie de 22 milioane de locuitori şi la numărul de dosare înregistrate, 600.000 sunt multe.

În medie, câte dosare penale sunt deschise anual la nivelul instituţiei dumneavoastră?

Circa 5.000.

Dintre acestea, câte sunt trimise efectiv pe instanţă?

Cam 10-15 la sută.

Câte dintre dosare sunt mai vechi de un an, fără să se fi dat în ele soluţie de începere sau neîncepere a urmăririi penale?

Pe întreg judeţul, există 415, însă în toate s-a început urmărirea penală in rem, iar în unele, in personam.

Câte plângeri înregistraţi în medie, anual, de la părţi vătămate, cu privire la tergiversarea urmăririi penale în dosarele aflate în instrumentare? Câte dintre acestea se dovedesc a fi fondate?

Au existat cinci plângeri, însă toate au fost respinse.

Câte dintre plângerile părţilor vătămate, în medie, anual, împotriva rezoluţiei procurorului, au fost admise de către instanţele de judecată?

În 2016, din cele 40 de astfel de plângeri, 9 au fost admise.

Cum staţi cu schema de personal?

Schema noastră de personal cuprinde 22 de procurori. Pentru a nu avea dosare vechi, pentru a putea lucra în condiţii de Occident, ar fi nevoie de mai mulţi, în special la Urmărire penală.

Câte dosare are în lucru, în medie, un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj?

Avem o încărcătură de peste 500 de dosare penale pe procuror, la care se adaugă şi alte lucrări, precum revizuirile ori contestaţiile.

Sunt multe, sunt puţine?

Sunt multe, în condiţiile în care se urmăreşte o eficientizare a muncii procurorilor.

Cum colaboraţi cu Poliţia?

Foarte bine. De regulă procurorul şi poliţiştii pe care îi supraveghează şi îi coordonează formează echipe tocmai în scopul obţinerii de rezultate bune în activitatea de urmărire penală.

Sunt suficienţi poliţişti, din punctul dumneavoastră de vedere, care să poată munci eficient în dosarele penale?

Dacă ne raportăm la numărul dosarelor în lucru, nici procurorii, nici poliţiştii judiciari nu sunt suficienţi. Cazurile penale sunt instrumentate de cei de la economic, crima organizată şi judiciar, parţial cei de la serviciul rutier şi oamenii de la posturile din comune. Avem probleme mai ales din cauza valului de pensionări care au lovit Poliţia în ultima vreme, întrucât pleacă oamenii cu experienţă şi vin cei aflaţi la început de drum.

Cum se resimte, din punctul dumneavoastră de vedere, în anumite anchete, lipsa unor dotări la nivelul Poliţiei Române?

Nu este o problemă care să privească Parchetul.

Cât de des vă întâlniţi cu şefii poliţiei pentru a face evaluări privind stadiul cercetărilor în dosarele mai vechi?

Vorbim zilnic şi ne întâlnim săptămânal.

Teoretic, i-aţi putea sancţiona pe poliţiştii care nu îşi fac treaba corespunzător în astfel de cazuri. Practic, aţi avut astfel de situaţii în care să reclamaţi? Cu ce rezultate?

Măsurile prevăzute de Codul de Procedură Penală sunt sesizarea conducătorului Inspectoratului, amenzi judiciare şi chiar ridicarea avizului de poliţie judiciară. Au fost cazuri când s-a cerut ridicarea avizului de poliţie judiciară, mai ales în cazul poliţiştilor urmăriţi penal.

Vă sunt reclamate des ultraje la poliţişti?

În primele 10 luni din an am înregistrat 13 dosare, nouă dintre ele fiind soluţionate. În şase cazuri s-au întocmit rechizitorii.

Anul acesta, au existat cazuri de poliţişti cercetaţi penal?

Mi se pare un lucru îngrijorător faptul că avem de instrumentat dosare în care sunt vizaţi poliţişti şi că unele dintre acestea au fost finalizate cu rechizitoriu. Spre exemplu, avem în lucru un dosar pentru conducerea unei vehicul sub influenţa alcoolului, în care inculpat este o poliţistă din Halmăşd, a cărei alcoolemie a fost de 1,95 g/l, dar şi un alt dosar în care şeful de post din Camăr este urmărit penal pentru sustragere de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Un alt poliţist din judeţ, de această dată de la Poliţia Rutieră Zalău, este trimis în judecată pentru conducerea unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare.

Care sunt principalele cinci probleme cu care vă confruntaţi la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj?

Încărcătura prea mare pe procuror, faptul că nu există poliţie judiciară în cadrul Parchetului, lipsa de experienţă a unora de la parchetele locale, imposibilitatea specializării pe linie de muncă a procurorilor de la Parchetele locale, astfel că aceştia sunt nevoiţi să îşi întrerupă ancheta pentru a intra în instanţă.

În ce condiţii lucrează procurorii? Ce fel de dotări aveţi?

Condiţii de lucru sunt foarte bune, cu dotări corespunzătoare

Cât câştigă un procuror din cadrul Parchetului Sălaj? E suficient?

Începând cu 3.200 de lei, un absolvent de INM (n.r. – Institutul Naţional al Magistraturii), până la 6.000 de lei, la Parchetele locale. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, salariile sunt cuprinse între 6.000 şi 8.000 de lei. Dacă ne referim la salariul minim pe economie, lefurile procurorilor sunt foarte bune. Raportându-ne, însă, la interdicţia absolută care ni se impune, la presiunea pe care ţi-o dă activitatea depusă, la importaţa în societate a muncii magistratului, la răspunderea pe care el o are, salariile nu sunt în conformitate.

Ce buget anual aveţi la nivelul instituţiei? Este acesta suficient?

Anul acesta am avut un buget de 6,46 milioane de lei, unul suficient. De menţionat că în perioada ianuarie-octombrie 2016, doar dosarele de evaziune fiscală şi de contrabandă instrumentate au constituit un prejudiciu total de peste 7 milioane de lei, o bună parte din sumă fiind, de altfel, recuperată, iar pentru diferenţă existând măsuri asiguratorii.

Câte sesizări legate de activitatea Parchetului, aproximativ, aţi avut în ultimii cinci ani la Inspecţia Judiciară din cadrul CSM (n.r. Consiliul Superior al Magistraturii)?

A existat o singură sancţiune disciplinară, aplicată unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Şimleu, însă nu este definitivă, magistratul atacând decizia la Înalta Curte.

Care sunt principalele cinci probleme ale sistemului judiciar din România?

Lipsa de personal şi grefieri informaticieni, specialişti în domeniu. Cum spuneam, lipsa poliţiei judiciare în cadrul Parchetului este o problemă serioasă, esenţială pentru eficientizarea muncii. Am cerut de ani de zile să se găsească soluţii, dând ca exemplu pozitiv DNA-ul, care dispune de specialişti.

Schimbarea codurilor de procedură va îngreunează în vreun fel anchetele? De exemplu, una din schimbări vizează obligativitatea începerii urmăririi penale in rem, indiferent de fapta reclamată. A crescut asta volumul de muncă? Sunt alte modificari care să vă îngreuneze munca în dosarele penale?

Ne-am adaptat. A fost mai greu până ne-am obişnuit. Problema a fost că nu am avut certitudinea unui cod stabil, în condiţiile în care foarte multe dintre prevederile noilor coduri au fost declarate neconstituţionale. Pe când ne obişnuim cu o prevedere, ea se schimbă.

Se resimt presiuni din partea clasei politice asupra activităţii magistraţilor?

Presiuni directe, nu. Comentarii în presă, da, dar ne-am văzut de treabă.

Cât de tare sunt afectaţi cei care îşi desfăşoară activitatea în sistemul judiciar de faptul că anumite personaje din viata politică, personaje cunoscute cu probleme penale, transmit public mesaje prin care se încearcă decredibilizarea sau chiar intimidarea justiţiei?

În funcţie de experienţa şi de personalitatea procurorului.

Care a fost cel mai greu caz instrumentat de dumneavoastră, ca procuror?

Este vorba despre o crimă petrecută în 2003. Atunci în Valea Zalăului au fost găsite două picioare şi două braţe umane, precum şi capul unui bărbat. Ne-a fost foarte greu să idendificăm victima, pentru că persoanele care au recunoscut braţele ca fiind ale unui vecin de-al lor susţineau despre capul găsit că nu ar fi al aceluiaşi individ. Timp de mai bine de două săptămâni s-a lucrat la acest caz zi şi noapte, pentru că nu ştiam dacă vorbim despre una ori despre două victime. Misterul a fost rezolvat cu ajutorul medicului legist care tocmai se întorsese din Anglia de la un curs de specializare, unde, printre altele, li se vorbise despre un ritual al unor triburi africane, în cadrul căruia victimele erau fierte. Aşa i-a venit ideea că respectivul cap ar fi fost fiert în prealabil, lucru care explica de ce era mai mic şi deformat. După ce am identificat victima, lucrurile s-au simplificat şi am reuşit să-l găsim pe autorul crimei.

CV – Cine este Crin Bologa

În vârstă de 44 de ani, Crin Bologa a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca în 1995, după care a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău. Din 1999 până în 2005 a fost procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, iar în 2005, la doar 33 de ani, a fost numit şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţiei - Serviciul Teritorial Cluj, fiind, la acea vreme, cel mai tânăr procuror ajuns într-o funcţie atât de importantă. Invocând motive familiale, Bologa a renunţat la acest post ianuarie 2008 şi s-a reîntors ca simplu procuror la Parchetul sălăjean. Un an mai târziu a preluat şefia Secţiei Judiciar, pe care a asigurat-o până în 2013, când a devenit prim-procuror al judeţului.