Ziua Mihai Eminescu: revizorul şcolar care a făcut radiografia tristă a şcolilor vasluiene
0
Ziua Mihai Eminescu celebrată astăzi, 15 ianuarie, marchează 165 ani de la naşterea celui mai mare poet român. Supranumit „poetul nepereche”, Eminescu a avut o o strânsă legătură cu judeţul Vaslui, pe când avea 25 ani fiind numit de Titu Maiorescu revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui.
Considerând învăţământul ca un domeniu fundamental pentru educaţia neamului romanesc, Mihai Eminescu s-a dedicat misiunii sale, vizitând în perioada 10-28 august 1875 aproape tot judeţul, 19 comune şi 55 de „cotune”, aflând „alte piedice ce se pun învăţământului”.
În inspecţiile pe care le făcea Eminescu era preocupat de înfiinţarea de şcoli şi de încadrarea acestora, de frecvenţă, de îmbunătăţirea învăţării în şcoală, de motivaţia elevilor, a familiilor.
„Răspunsurile mi s-au părut mecanice, încât ar fi de dorit ca învăţământul să aibă mai multă viaţă… Nu vei da copilului să opereze decât cu lucruri pe care le-a înţeles pe deplin”, menţiona Mihai Eminescu într-unul dintre rapoarte înaintate ministrului Titu Maiorescu.
În sutele de rapoarte, Eminescu consemna neajunsurile din şcoli, necazurile şi sărăcia oamenilor de la sate, invocând necesitatea unor măsuri grabnice. Face propuneri privind localurile de şcoală necorespunzătoare, asigurarea cu lemne de foc, burse pentru elevii săraci, dar merituoşi, plata la timp a salariilor şi majorarea acestora. Este preocupat şi de calitatea manualelor şcolare, urmăreşte introducerea în şcoli a cărţilor lui Ion Creangă.
Ziua Mihai Eminescu: 400 de documente întocmite ca revizor şcolar
Timp de jumătate de an, cât a fost revizor şcolar pentru cele două judeţe, revizorul Eminescu a întocmit şi a trimis ministerului, administraţiilor locale, primarilor peste 400 de documente: rapoarte, adrese, ordine către învăţători. Adeseori, în rapoartele sale, Eminescu semnalează lipsa de preocupare pentru şcoală a administraţiei locale. Mulţi primari aprobau solicitările şi propunerile sale dar fără a face nimic în mod concret. Eminescu este revoltat de ceea ce întâlneşte în multe comune: minciună, dezinteres, incompetenţă, impostură, formalismul combătut cu atâta vehemenţă de Titu Maiorescu. Frecvenţa slabă este cauzată şi de „netrebnicia administraţiilor comunale, care, în multe locuri, privesc şcoala ca pe un lucru de prisos”.
În urma inspecţiilor prelungite în judeţul Vaslui, revizorul notează o mulţime de aspecte negative: frecvenţă slabă în şcoli, sărăcia „muncitorului agricol”, copleşit de greutăţi publice, mortalitatea infantilă adesea îngrijorătoare, slujbaşi mulţi şi fără rost la primării, şcoli nereparate, salarii neplătite de trei luni.
„Impresia general care mi-au făcut-o şcoalele rurale din acest judeţ au fost rea. Pretutindene frecvenţă mică şi incuria administrativă mare, pretutindene sărăcia munci¬torului agricol, mortalitatea adesea înspăimântătoare, greutăţile publice şi angajamentele de muncă născute din aceste greutăţi aproape insuportabile. Atât mediul social cât şi administraţia face ca şcoala să fie aproape un lucru de prisos. Nu cutez încă a mă pronuţa asupra cauzelor acestei stări de lucruri, însă cred de pe acuma că ea nu se poate schimba decât prin alt sistem de dări şi prin o organizare mai liberă a muncii. Schimbãrile, pe care le-am găsit de cuviinţă, sunt însemnate în tabloul cu roşu, iar anexele la tablou caracterizează mai deaproape împrejurările locale. Supuindu-le toate acestea cunostintei d-voastre, rog ca soluţiunea acestei chestiuni să mi-o comunice cât mai curând, de vreme ce şcoalele primare rurale s-au deschis deja”, consemnează revizorul Mihai Eminescu în raportul înaintat lui Titu Maiorescu la finalul inspecţiilor în judeţul Vaslui.
Pe aceeaşi temă:
Mihai Eminescu, turistul nepereche de la malul mării: „Kustenge este un oraş mic, dar îngrijit“
Se încarcă comentariile...
