Construcția unicat din Timișoara, confundată cu un OZN, a devenit un spectaculos muzeu al apei FOTO

0
0

Vechea Uzină de Apă din Timişoara îşi va deschide porţile pentru vizitatori şi turişti peste câteva luni, fiind transformată în Muzeul Apei. Va fi una din stațiile importante ale Timișoarei- Capitală Europeană a Culturii 2023.

Muzeul Apei FOTO Ștefan Both
Muzeul Apei FOTO Ștefan Both

Uzina de Apă de pe calea Urseni din Timișoara este considerată monument de arhitectură industrială. A fost construită în 1914, iar cu tehnologia veche, care folosea apa din foraje, a furnizat apa potabilă a oraşului până în 1991.

S-a decis să se închidă filtrele cu cărbune şi s-a trecut pe o tehnologie nouă, cu filtre de nisip. Uzina a fost modernizată, s-a retehnologizat şi acum oferă aproximativ 30 la sută din cantitatea de apă pentru Timişoara, restul este apă din canalul Bega.

Vechea uzină, aflată în condervare, a fost tranformă de Aquatim într-un muzeu spectaculos, în anul în care Timișoara deține titlul de Capitala Europeană a Culturii 2023.

Suntem în curs de finalizare a muzeului. Sunt trei clădiri care făceau parte din Uzina de apă, prima uzină de apă potabilă a Timișoarei. În plus am construit un pavilion nou, un spațiu destinat comunității, artiștilor și oamenilor de cultură din oraș. E un spațiu care va găzdui evenimente, activități cultural, expoziții, lansări de carte și altele. E o clădire modernă și foarte luminoasă. Introduce vizitatorul în atmosfera muzeului. Se intergerază perfect cu clădirile istorice, chiar dacă este un spațiu modern”, a declarat Loredana Leordean, purtătorul de cuvânt de la Aquatim.

Muzeul Apei FOTO Ștefan Both
Muzeul Apei FOTO Ștefan Both

Povestea OZN-ului de pe calea Urseni

În urmă cu mai mulți ani, un celebru ufolog din Italia, observa cu ajutorul „Google Earth”, un obiect interesant, tocmai la Timişoara. Imaginea arăta ca o farfurie zburătoare. Italianul a venit la Timişoara să se convingă cu ochii lui că nu este vorba de un OZN.

Muzeul Apei FOTO Ștefan Both
Muzeul Apei FOTO Ștefan Both

Obiectul găsit de el la fața locului este, de fapt, o clădire spectaculoasă, construită în 1914 după planurile arhitectului Székely László, care iniţial adăpostea fântânile vechii Uzine de apă de pe Calea Urseni din Timişoara. 

Cea mai spectaculoasă clădire pe care o deschidem este cunoscută multora ca OZN-ul de la Urseni. Clădirea este atipică. Nu mai există așa ceva în România. Adăpostește primele fântâni, primele foraje de apă potabilă ale orașului. Toată povestea se întâmplă sub pământ. Se coboară pe o scară spirală. Iar ce vedem la suprafață este o cupolă, o boltă și niște ferestre micuțe, rotunde care seamănă cu cele ale avioanelor sau cu ferestrele farfuriilor zburătoare. Acest aspect i-a făcut pe mulți să se gândească la OZN”, a mai spus Loredana Leordean.

Muzeul Apei FOTO Ștefan Both
Muzeul Apei FOTO Ștefan Both

Spectaculosul drum al apei  

Pe lângă noua clădire ridicată de la zero, lucrările de restaurare au cuprins Fântâna nr.1 – adică OZN-ul, Stația de filtrare și Stația de pompare. Toate au fost revitalizate în spaţii muzeale, cu păstrarea utilajelor şi instalaţiilor de tratare a apei aflate în interior, care sunt perfect conservate. Vizitatorii vor putea urma procesul tehnologic al uzinei, “drumul apei”.

După ce apa se extrăgea din cele 12 foraje, de la 60 de metri, era transportată către clădirea filtrelor, unde era tratată pentru îndepărtarea compuşilor cu fier şi mangan. Prima filtrare se întâmpla sus, în camerele de cocs. Apa era pulverizată în acele camere, se transformau compușii cu fier în oxizi, care se depuneau în acele cărbune. De asta s-au păstrat acele camere cu cocsul ruginiu. Îndepărtarea compușilor de mangan se făceau în niște filtre închise. Interesant va fi pentru vizitatori este faptul că această clădire a fost amenajată funcțional, cei care intră vor putea merge printre acele filtre închise, sunt podele din sticlă, balustrade, elemente de siguranță”, a mai spus Leordean.

Muzeul Apei FOTO Ștefan Both
Muzeul Apei FOTO Ștefan Both

Apa era pompată la consumatori

Din clădirea cu filtre, apa ajungea în Stația de pompare, de unde apa potabilă ajungea la consumatori printr-o reţea de distribuţie de circa 90 kilometri.

De aici se reglau practic debitul și presiunea. Apa pompată ajungea inițial la cele două turnuri de apă din oraș, din Fabric și din Iosefin. Rolul lor era și acela de a regla cumva regimul de curgere. Se făcea acumulare în rezervoare. În clădirea pompelor am amenajat și un spațiu multimedia, lângă avem o sală în care am păstrat mașini și utilaje de pe vremea funcționării uzinei. Vizitatorii pot intra în atmosfera locului”, a mai spus Loredana Leordean.

Muzeul Apei FOTO Ștefan Both
Muzeul Apei FOTO Ștefan Both

O amenajare spectaculoasă s-a realizat și în exterior. S-au montat fântâni, bazine, alei și chiar un amfiteatru. De asemenea, intrarea în incintă păstrează vechile porți, restaurate și ele. Deși lucrările sunt pe final, efectiv se mai mai fac acum doar câteva retușuri și curățenie, Muzeul Apei își va deschide porțile vizitatorilor de abia prin luna martie.

Timişoara


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri