Verguleasa din Olt, noua comoară OMV Petrom. „Oricine se roagă să-i pice o sondă pe teren“
0Vestea că la Verguleasa, în județul Olt, OMV Petrom a descoperit cel mai mare zăcământ de țiței din ultimele decenii îi face deja pe localnici să spere la venituri suplimentare și o altă șansă la dezvoltare.
Oltul este un județ-resursă pentru OMV Petrom, aici fiind deja mai multe exploatații petroliere. Verguleasa devine un punct important pe harta companiei care a anunțat că aici a fost descoperit cel mai mare zăcământ de țiței din ultimele de decenii. Zăcământul nou-descoperit se află în proximitatea unei salbe de exploatații din nordul județului (Cungrea-Poboru), astfel că sunt șanse ca aici să înceapă mai repede producția.
„E colosal zăcământul. Asta înseamnă că își vor extinde cu siguranță sectorul de producție. Vă imaginați că și pentru noi este un câștig. La momentul ăsta OMV Petrom nu este mare contribuabil, ei au vreo trei-patru parcuri și câteva sonde pe raza localității noastre, care nu înseamnă mare lucru, doar impozitul pe imobile. Cotele defalcate din impozitul pe profit și TVA se duc unde au punctul de lucru, la Cungrea. Un punct de lucru la Verguleasa va aduce venituri la bugetul comunei”, a declarat primarul Valentin Piciu (PSD).
Localnicii cu proprietăți pe unde vor exista drumuri de sondă și careurile de sondă vor fi despăgubiți – just, speră primarul. „Oricine se roagă, la momentul ăsta, să-i pice o sondă pe teren”, spune acesta.
Avantajele exploatării în comunitatea locală ar fi certe: locuri de muncă, reabilitarea unor drumuri de exploatare locală, despăgubiri consistente pentru cetățeni, taxe plătite la bugetul local. În perioada prospecțiilor, inginerii companiei vorbeau de instalarea a 49 sonde la Verguleasa, în cazul confirmării zăcământului, a mai dezvăluit primarul.
Sunt, evident, și opinii conform cărora noua descoperire nu va aduce doar lucruri bune. „O să mai fie deranjul, probabil, cu deplasarea cu utilaje grele prin zonă... Mai sunt cetățeni care au și câte o remarcă de genul acesta”, a mai spus primarul.
„La ora actuală, intră un miliard și ceva de lei vechi în bugetul primăriei, pe an”
În localitatea vecină, Poboru, OMV Petrom exploatează țiței de peste 50 de ani, iar veniturile la bugetul local, din taxe, sunt substanțiale, deși mult sub sumele de care beneficiază alte localități oltene, spune primarul Iulian Bărăscu. Și aici se forează pentru a se identifica noi zăcăminte, iar speranța localnicilor este ca rezultatele să fie cele scontate și să se înființeze noi parcuri de exploatare.
„Nu vorbesc de alții, că nu e treaba mea. Vorbesc strict de Poboru și recunosc, dacă nu aveam și Petromu' pe aici, era vai de mama noastră. În sensul că, la ora actuală, intră un miliard și ceva de lei vechi în bugetul primăriei, pe an, pentru că ei plătesc impozite la sonde, la parcuri, am și eu două parcuri. Eu am Petrom puțin, față de Cungrea, de exemplu. Cungrea primește mult, Icoana, Potcoava, la fel... Al doilea avantaj - au fost și încă mai sunt oameni care sunt salariați ai Petrom”, spune primarul, pentru „Adevărul”.
În afara sumelor care trebuie plătite conform obligațiilor legale, compania face anual sponsorizări consistente și susține proiecte sociale și de mediu. S-au organizat, mai spune primarul, chiar cursuri de calificare în diverse meserii pentru cetățenii din zonă.
„Și acum am primit o sponsorizare de 10.000 euro, pentru școală, să le iau table inteligente și mese, scaune etc. Pentru ansamblul folcloric mi-a dat 9.800 euro, altă dată ne-au dat bani pentru costume... Au dat pentru biserici, acum urmează să vină niște reprezentanți să discut când să vină caravana în comună, cu medic specialist, cu aparatură, să facă analize la oameni. Ăsta nu e ajutor? Că pe om dacă se duce într-o clinică privată să facă analizele îl costă nu știu cât. Plus de asta, drumul, timpul pierdut...”, mai spune primarul.
Dincolo de contribuția la bugetul local, și în Poboru localnicii își doresc să fie printre cei pe al căror pământ se forează, pentru că se acordă chirii consistente, mai spune primarul, pentru nici 1.000 m.p. plătindu-se 3.000 – 4.000 lei. „Îi mai auzi că se tachinează, că, <Ce, n-a putut să pună sonda cu zece metri mai așa, să ajungă și la mine?>”, adaugă primarul Iulian Bărăscu.
La finalul perioadei de exploatare, terenul este redat circuitul agricol. Mai sunt situații, rare, explică edilul, în care se produc poluări accidentale pe teren și atunci se intervine, se îndepărtează pământul cu țiței și se aduce pământ nepoluat, proprietarul fiind despăgubit.
Se încarcă comentariile...
