Cultura care umple buzunarele fermierilor și în condiții de secetă. „Se comportă ca o legumă, aștepți ce-o da Dumnezeu!”
0Toamna lungă și blândă aduce un profit nesperat fermierilor care au ales culturi de nișă. Cei care au mizat pe cultura de porumb zaharat au tras lozul câștigător.
Un fermier din comuna Pleșoiu, județul Olt, cultivă de aproximativ 15 ani porumb dulce, fiind, la acel moment, pionier în zonă. Nu a renunțat, iar în acest an, în condițiile unei toamne prelungite, profitul va fi substanțial. Vinde porumbul la bucată, cu un preț foarte avantajos: între 1-1,5 lei de la producător, acesta putând fi găsit la piață cu 2-2,5 lei.
„Dacă toamna venea devreme era o cultură compromisă”
„Acest porumb poate fi cultivat în extratimpurietate, în timpul verii, dar și toamna. Am avut șansa ca anul acesta să avem o toamnă mai lungă, pentru că am avut și ani în care bruma a venit puțin mai devreme, chiar la sfârșit de septembrie, altădată la jumătatea lunii octombrie sau final de octombrie. Ar fi fost un pariu pierdut sau o cultură compromisă. Eu, cu ajutorul climei, am reușit acum să încep recoltarea. Sper să și termin, într-o săptămână sau două”, a declarat fermierul Ion Păunel.
Fermierul oltean are o suprafață cultivată de 4.000 m.p., pentru că porumbul dulce se comportă, ca o legumă, nicidecum ca o plantă tehnică, spune Păunel. Are nevoie de condiții propice dezvoltării, necesitând apă și fertilizare, dar și tratamente împotriva unui dăunător - sfredelitorul porumbului - care poate distruge cultura până la 100%.
„Dacă nu avem sistem de irigare sau de aspersie, dacă nu-l fertilizăm, nu are condițiile necesare dezvoltării, el nu se face”, a mai precizat fermierul.
„Pretențiile” plantei nu se opresc aici. Deși se însămânțează ca și porumbul clasic, are nevoie de două operațiuni de copilire, mai spune fermierul. „Genetic, pleacă mai mulți copili de jos, iar pentru timpurietate trebuie copiliți o dată sau de două ori. Nu e o cultură chiar atât de simplă. Dacă nu reușești să faci această copilire și să vii cu fertilizarea și cu apă multă, nu faci producție. Mulți îi cultivă ca pe „ce-o da Dumnezeu, dacă plouă-plouă, dacă nu…”Și așa nu faci treabă”, a mai spus fermierul.
De la însămânțare și până la recoltare trec între 65 și 80 zile, în funcție de condițiile climatice. Porumbul dulce aduce profit și vara, chiar dacă pe perioada verii, când fermierii care îl pun pe piață sunt mai mulți, pleacă din fermă cu 0,7 – 1,2 lei/bucată.
Cât despre cheltuieli, sămânța presupune un cost considerabil, un kilogram de boabe costând, în funcție de hibridul ales, între 200 și 800 lei, spune fermierul, iar pentru înființarea unui hectar de cultură sunt necesare între șapte și 12 kilograme. O cultură sănătoasă necesită o investiție care se poate apropia de 25.000 lei, mai spune Ion Păunel, însă în condițiile în care poate fi valorificat în totalitate venitul obținut se ridică la 50.000 – 60.000 lei.
Poate fi cultivat și în spațiu protejat
Sunt fermieri care îl cultivă și în sere și solarii, astfel că reușesc să iasă cu el pe piață primăvara devreme sau toamna târziu, atunci când prețul este mai bun. Mai mult, este o cultură care se pretează și la sistemul de producere bio sau eco, mai spune Ion Păunel. Ce le lipsește astăzi micilor fermieri, astfel încât să profite și mai mult de pe urma acestei culturi, dar și a altora, este capacitatea de depozitare și condiționare. Dacă ar dispune de toate acestea, cum cererea pentru porumbul zaharat este în continuă creștere, și suprafețele cultivate ar putea să se mărească, pentru că porumbul poate fi valorificat la un pereț bun și către fabricile de procesare care produc conserve, salate etc.
Se încarcă comentariile...
