Care sunt semnele hipotermiei şi ce e de făcut. Medic: „Ar trebui să ne îmbrăcăm, cum spune românul, cu mai multe cojoace“

Expunerea vreme îndelungată la temperaturi negative poate duce, în cele din urmă, la deces FOTO: arhivă

Hipotermia, o afecţiune pe care, poate, nu o considerăm atât de gravă, poate produce complicaţii importante, culminând cu decesul. Care sunt semnele şi cum dăm primul ajutor?

Scăderea anormală a temperaturii corpului, sub 35 grade Celsius, denumită hipotermie, este o afecţiune care poate fi cauzată fie prin expunerea la frig în mediul exterior, fie în încăperi neîncălzite, umede etc. Dacă un adult cu un sistem imunitar puternic şi un mecanism de reglare a temperaturii corpului care funcţionează la parametri optimi face faţă cu bine expunerii la temperaturi foarte scăzute, chiar pentru timp mai îndelungat, sunt categorii întregi de persoane pentru care şi o expunere de câteva minute aduce complicaţii grave.

Cum se manifestă

Semnele hipotermiei se instalează, de regulă, treptat. Corpul, în încercarea de a recupera căldura pierdută, pune în mişcare anumite mecanisme, astfel apărând senzaţia de frig şi tremuratul. Sângele părăseşte extremităţile şi apare colorarea tegumentelor în albastru-violaceu şi chiar roşu la copiii mici. Când temperatura scade şi mai mult persoana începe să se concentreze din ce în ce mai greu, îşi coordonează greu mişcările, intervine rigiditatea mâinilor şi a piciorelor, se instalează somnolenţa, însoţită de o stare de bine, ajungându-se până la inconştienţă.

Care sunt categoriile cele mai expuse

Vârstnicii, spun medicii, sunt cei mai expuşi riscurilor asociate cu scăderea anormală a temperaturii, în cazul lor mecanismul de apărare reuşind mai greu să facă faţă, motiv pentru care şi o expunere de doar 8-10 minute, la temperaturi mai scăzute de -10 grade Celsius, generează complicaţii importante.

Cei cu accidente vasculare în antecedente, cei diagnosticaţi cu „artere înfundate“ sunt de asemenea categorii cu risc crescut.

O categorie aparte, spune medicul de familie Viorel Dumitrescu, o reprezintă diabeticii, ştiut fiind faptul că circulaţia periferică în cazul acestor bolnavi este deficitară, mulţi având şi complicaţia numită „picior diabetic“. Cum, ca şi în cazul unei loviri, de exemplu, la nivelul piciorului, durerea nu este resimţită aşa cum o resimte un om „normal“, pot să apară, la expuneri de 20-30 minute la frig, degerături fără ca persoana să sesizeze.

Hipertensivii sunt o altă categorie la risc, problemele deja instalate de creştere a tensiunii peste valorile normale agravându-se prin expunerea la frig, spune medicul, chiar până la a determina producerea unui accident vascular sau a unui infarct.

Copiii foarte mici sunt o categorie care nu prea ar trebui să intre în discuţie atunci când vorbim de expunerea la temperaturi extreme în mediul exterior, pentru că nu ar trebui să-i scoatem. „Copiii au o circulaţie în general bună. Dacă vorbim de copii mai mărişori, trebuie avut grijă să le asigurăm îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvate, să-I îmbrăcăm, şi e valabil şi pentru adulţi, în straturi, să punem, cum spune românul, mai multe cojoace. Şi îmbrăcămintea şi încălţămintea, pe cât posibil, să nu fie sintetice. Şi trebuie să mai luăm în calcul următorul lucru, la copiii foarte mici: copiii au o suprafaţă de expunere mult mai mare decât un adult, aproape dublă, aspect de care trebuie să ţinem cont şi în anotimpul călduros, la expunerea la soare“, spune medicul Viorel Dumitrescu.

Persoanele fără adăpost sunt o altă categorie expusă la pericolele pe care le reprezintă hipotermia. În cazul acestora, mai spune medicul, în timp intervine o adaptare a organismului la condiţiile de mediu, astfel că, deşi au de suferit, aceste persoane fac mai bine faţă temperaturilor extreme.
.
Cum dăm primul ajutor

Complicaţiile frecvente la expunerea la ger sunt degerăturile, care pot determina chiar necroze. Degetele de la mâini, picioare, nasul, obrajii, urechile se colorează şi simţim totul ca o „paralizie“ temporară. Degerăturile apar în special în condiţii de temperatură scăzută şi umezeală sau vânt, iar timpul de expunere determină gravitatea acestora, care poate ajunge până la imposibilitatea de a recupera ţesutul afectat. Dacă ţesuturile îşi menţin pentru vreme îndelungată culoarea căpătată în urma expunerii la frig, fenomenul nefiind reversibil, va trebui să ne adresăm medicului.

O persoană în stare de hipotermie va fi mai întâi transportată într-o încăpere unde încălzirea să se facă treptat, va fi acoperită cu pături, eventual se aplică sticle cu apă caldă pe lângă corp, nicidecum fierbinte. În cazul în care persoana este conştientă  i se administrează ceaiuri călduţe. În niciun caz nu se va folosi apa foarte caldă pentru băi de picioare şi nici nu vom încerca să ne încălzim degetele îngheţate punând mâinile pe calorifer, pentru că putem astfel accelera procesul de degradare celulară.

Un caz special îl constituie persoanele în stare de inconştienţă, „îngheţate“. În special în cazul copiilor s-a constatat că resuscitarea efectuată înainte de oricare altă măsură de prim ajutor dă rezultate.

CITIŢI ŞI: Semnele care te avertizează că poţi avea diabet. Explicaţia specialiştilor: setea şi foamea de nestăvilit nu sunt sănătoase