Cancerul care poate fi eliminat într-o generație ucide anual 2.000 femei în România. „Când află că e o bubă acolo întreabă de vaccin”
0Singurul tip de cancer prevenibil omoară în România, în fiecare an, aproximativ 2.000 de femei, cifră care ne situează pe primul loc la mortalitate în UE. Suntem în schimb ultimii la administrarea vaccinului anti-HPV care a dus la eradicarea bolii în Australia.
Cancerul de col uterin, singurul tip de cancer care poate fi prevenit prin vaccinare, ia viața a aproximativ 2.000 de românce în fiecare an. Sunt depistate, tot anual, peste 4.300 de cazuri noi, o suferință care poate fi evitată prin administrarea a două/trei doze de vaccin (în funcție de vârstă). În timpul în care noi analizăm cifrele morții, constatând că în România se regăsesc 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate în Europa (în țara noastră incidența fiind de 3,5 ori mai mare decât media UE), din Australia a venit deja vestea că este țara cu cazuri zero.
Incidența în țara noastră se menține la cifre mari – 14,2 cazuri la 100.000 femei, o rată de 20 de ori mai mare decât a Islandei (țara cu cele mai puține decese prin cancer de col uterin). Peste 90% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecția cu Human Papilloma Virus (HPV), care este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. Opt din 10 persoane se infectează cu HPV în timpul vieții și, spun medicii, în majoritatea cazurilor infecția se vindecă de la sine. Persoanele infectate nu prezintă simptome și astfel pot transmite virusul mai departe fără ca măcar să bănuiască. Sunt sute de tulpini de HPV, iar câteva dintre acestea pot duce la cancer. Între infectarea cu HPV și apariția cancerului de col uterin pot să treacă mulți ani, chiar zeci. Nu toate tulpinile de HPV pot determina cancer, însă pentru cele mai agresive există vaccin, iar de un an și jumătate accesul la acest vaccin și în România este mult mai ușor decât în trecut. Paradoxul este însă că acum, când nu mai e nevoie să alergi pentru dozele care îți pun la adăpost copilul, rata de vaccinare a scăzut dramatic.
Este motivul pentru care medicii Direcției de Sănătate Publică Olt încearcă să coopteze în lupta pentru a convinge părinții de necesitatea administrării acestui vaccin și personalul din cabinetele medicale școlare. Medicii și asistenții din școli le-ar putea vorbi mai departe profesorilor, diriginților și chiar direct părinților, în cadrul lectoratelor, speră medicii din rețeaua de sănătate publică.
Pentru a fi lucrurile și mai clare, DSP Olt a invitat în fața medicilor și asistenților din cabinetele școlare un medic ginecolog care să prezinte experiența din cabinet. Dr. Marina Dinu, asistent universitar în cadrul Universității de Medicină și Farmacie Craiova, medic specialist în cadrul Spitalului Clinic de Urgență Craiova, a prezentat cazurile a două paciente, una de 20 de ani, alta de 23 ani, care au descoperit în cabinet, în urma controalelor de rutină (controale pe care cele mai multe tinere, din păcate, nu le fac), leziuni pre-canceroase. Fără simptome, fără vreun alt semn.
Leziuni pre-canceroase la puțin peste 20 de ani
Statistica arată că cele mai predispuse sunt femeile cu status social scăzut, fumătoare (fumatul slăbește imunitatea organismului, context în care se dezvoltă infecțiile), cu debut precoce al vieții sexuale, cu număr crescut de parteneri sexuali. La acești factori se pot adăuga bolile autoimune, care cresc și acestea riscul, dar și anticoncepționalele orale la care se apelează pe perioade lungi de timp. Vârsta nu mai oferă niciun indiciu, spune medicul Marina Dinu, apărând în ultimii ani paciente cu cancer de col uterin la 25 de ani.
Ultimul ghid de ginecologie, actualizat în 2024, recomandă testarea HPV (pentru femeile cu vârsta între 25-65 ani), deși anterior recomandarea era aceea de efectuare a testului Babeș-Papanicolaou. „În cazul în care rezultatul este negativ, se va repeta testarea la 3 ani, până la vârsta de 30 ani, și la 5 ani peste 30 ani. Dacă rezultatul este pozitiv, intră în grupa de risc. Îi spui să facă direct o colposcopie – o investigație, tot un test de screening. Folosim un colposcop, care este de fapt un microscop, și vedem că este acolo o leziune la nivelul colului. Organizația Mondială a Sănătății spune că acest cancer de col este singurul cancer care - dacă prevenim, descoperim și tratăm - poate fi eliminat într-o generație”, a explicat medicul.
Dr. Dinu a explicat că 80% dintre femeile active se vor infecta de-a lungul vieții cu HPV, însă în cele mai multe cazuri organismul reușește să elimine virusul. „Din acestea 80%, unii zic 60%, unii zic 80%, unii zic 90%, prim imunitate locală organismul va reuși să elimine acest virus. L-ai luat acum și într-un an-doi el dispare. Se acceptă un interval cam de doi-trei ani. Dacă ai ghinionul ca organismul tău să nu răspundă și să nu-l elimine, se întâmplă următoarea treabă: în 4-5 ani (e foarte variabil), HPV-ul acesta dă o primă leziune, CIN I. Din CIN I, cam în 60% leziunea poate să răspundă. Dacă nu, CIN I va progresa în 3-5 ani către CIN II. Mai trec 3-4 ani, progresează către CIN III, o leziune de grad sever. În încă doi-trei ani se duce în cancer”, e explicat medicul Marina Dinu cum evoluează o astfel de infecție.
În prezentarea sa a expus apoi două cazuri, două paciente de vârstă mică. Ambele au venit în cabinet pentru controale de rutină, iar flerul medicului a făcut să indice testarea HPV, deși vârsta pacientei nu o plasa în intervalul indicat pentru testare.
„Pacientă de 23 ani, vine în 2023 pentru control de rutină. Le testăm pe toate. Ce găsim? Două tulpini cu risc crescut: 16 și 18. Cu 16 nu am văzut nicio pacientă care să nu dezvolte ceva la nivelul colului. Când îl vezi, îți stă inima. Ianuarie 2023. E pozitivă la niște tulpini, îi faci o colposcopie. (...) Leziuni CIN II-III. Având suspiciune de CIN II-III, fac o conizație (n. red. - o procedură chirurgicală prin care sunt îndepărtate țesuturile anormale de la nivelul colului uterin). Iau o bucată mare și trimit la anatomie patologică, pentru un diagnostic de certitudine și pentru a scăpa de problemă. Îmi iese CIN II. Octombrie 2023 vine la control, HPV negativ. După conizație ele vor fi negative. Un an mai târziu se reinfectează. Nevaccinată, între timp s-a vaccinat. Toate, invariabil, când află că e o bubă acolo încep să citească și – hai să ne vaccinăm!”, a prezentat medicul primul caz. În cel de-al doilea caz pacienta este de vârstă și mai mică, doar 20 de ani. I se depistează mai multe tulpini HPV cu risc, dar și o leziune mai severă descoperită la colposcopie, CIN III. „La 20 de ani pacienta avea o leziune de grad sever. În patru-cinci ani avea carcinom in situ. La 20 de ani”, a repetat medicul.
Medicul ginecolog a amintit în finalul prezentării de ce în România vorbim în continuare de astfel de cazuri, în timp ce în alte state se vorbește de eradicare. „Australia este prima țară din lume care a eradicat cancerul de col, nu mai există. Într-adevăr, au dat 48 milioane euro. Nu suntem Australia, suntem România. N-avem 48 milioane euro, dar fiecare dintre noi poate schimba ceva”, a conchis medicul.
„Răspunsul organismului e foarte bun în perioada când fetițele sunt mici”
Medicul Marina Dinu a explicat pentru „Adevărul” că în niciunul din cazurile expuse nu existau simptome care să indice o posibilă problemă. Pacientele respective nu se vaccinaseră, în schimb au făcut-o după ce au depistat problema. Este, de altfel, un comportament care se repetă în fiecare dintre cazuri, spune medicul.
„Toate pacientele cărora le spui de HPV vin apoi și te întreabă: știți, eu pot să mă vaccinez? Răspunsul organismului e foarte bun în perioada când fetițele sunt mici. Nu e decizia ta, e decizia părintelui. Care părinte... Unii au și o vârstă, alții nu se informează și tot așa”, a spus medicul. Deși femeile au cel mai mult de suferit de pe urma infecției cu HPV, nici băieții nu sunt feriți total de risc. Mai mult, ei sunt purtătorii, din acest motiv țările care au avut succes și acum pot vorbi de o scădere dramatică a incidenței au vaccinat atât fetele, cât și băieții, de preferat înainte de debutul vieții sexuale.
Pentru părinții băieților care stau pe gânduri dacă să accepte vaccinarea anti HPV sau nu medicul are un mesaj. „Le-aș prezenta niște cazuri cu cancer de penis. Deși procentul este mai mic, există. Fac și ei veruci, care sunt cauterizate. Pot să dezvolte într-un procent mult mai mic cancer de penis. Și el va avea o soție, care soția aceea va fi tot parte din familia ta, a părintelui care n-ai vrut să-ți vaccinezi băiatul. Și poate fix pe ea o va infecta”, atrage atenția medicul.
Deseori, a dezvăluit dr. Dinu, aude de la pacientele sale fraza: „Dar la noi în familie nimeni n-a fost așa ceva, cum să fac eu?”, care arată cât de mare nevoie este de educație sanitară. În lupta pentru a crește succesul campaniei de vaccinare anti-HPV, mai spune medicul, este nevoie ca mult mai multe categorii de medici să-și dea mâna, de la medicii de familie, care ar trebui să facă mai mult pentru a-i convinge pe părinți, și până la ginecologii din cabinete, care găsesc greu timp să facă și educație sanitară.
„Este nevoie de niște programe de informare mult mai agresive. Ai un agent cauzator, ai o metodă prin care poți să previi. Trebuie doar să vaccinezi”, adaugă medicul.
Vaccinul, gratuit până la 19 ani
Medicul Viorica Meleru, din cadrul DSP Olt, a explicat că începând cu toamna anului 2023 accesul la vaccinul anti-HPV a devenit mult mai ușor, iar categoriile beneficiare de gratuitate sau compensare au fost extinse.
„Părintele se poate prezenta la medicul de familie care eliberează o rețetă, produsul este procurat din farmacie, după care este administrat corespunzător copilului. Până la 14 ani se administrează două doze, peste 14 ani – trei doze. Ideea este de a face toate dozele, pentru că o singură doză nu asigură imunitatea. Infecția naturală nu asigură protecție împotriva infecțiilor ulterioare și nici femeile, nici bărbații, nu dobândesc o protecție de durată dacă au fost infectați cu virus. Băieții sunt purtători sănătoși, la ei mai rar apare simptomatologia, fiind principalii purtători și transmițători ai bolii. Și fetele pot transmite, dar la băieți de obicei infecția este asimptomatică. Ei pot să facă diferite forme de cancer – cancer penian, cancer anal, cancer oral. Și la băieți se dezvoltă simptomatologie, boala nu se transmite numai prin contact sexual, se transmite și prin contact direct piele la piele. Există tulpini care produc tumori benigne la nivelul tegumentelor, dar și tulpini care produc cancerul. Nu imediat apare cancerul după infecție. În cele mai multe cazuri virusul se poate elimina în decurs de doi ani, în cazul unei imunități corespunzătoare, dar persistența infecției duce la apariția leziunilor pre-canceroase și apariția cancerului în decursul timpului prin persistența infecției”, a explicat Meleru.
În România vaccinul anti HPV este gratuit pentru fete și băieți între 11 și 19 ani și compensat 50% pentru femeile între 19 ani și 45 de ani. Momentul optim pentru vaccinare este înainte de debutul vieții sexuale (înainte de apariția riscului de infecție). La fetele și băieții cu vârste între 11 și 14 ani se schema de vaccinare presupune administrarea a două doze, peste vârsta de 15 ani fiind necesare trei doze, administrate în decurs de un an.
Se încarcă comentariile...
