Cum va ajunge Semenic în topul staţiunilor de schi din România. Proiect turistic gigantic, de 16 milioane de euro

Publicat: 19.02.2022 06:00

Ultima actualizare: 02.08.2022 08:34

Pârtia Semenic-Văliug FOTO Facebook/Banatul Montan

Staţiunea Semenic (judeţul Caras-Severin), aflată pe unul din cele mai înalte culmi din Banat, va deveni din nou un paradis al turismului montan.

În 24 ianuarie, de sărbătoarea Micii Uniri, iubitorii de schi din Vestul ţării au avut parte de inaugurarea celui mai lung traseu de schi din România: Semenic-Văliug. Pârtiile de schi de pe Semenic pornesc de la altitudinea de 1.410 metri, iar cel mai lung traseu coboară până în satul Văliug, la Casa Baraj, având şase kilometri. După coborâre, urcarea se face doar cu autobuzele puse la dispoziţie de Primăria Reşiţa. Montarea gondolelor va rezolva pe viitor şi acestă problemă.

Odată cu încălzirea vremii, pârtia de pe Semenic nu mai poate fi utilizată, pentru că nu există tunuri de zăpadă.

Pentru autorităţile cărăşene nu va exista însă nicio pauză. 16 milioane de euro vor fi investiţi în zona turistică Semenic-Gărâna-Văliug, în cel mai spectaculos proiect de acest gen din România.

În faza următoare se va monta o telegondolă şi tunurile de zăpadă pe pârtia Semenic-Văliug.

Se începe amenajarea unor noi pârtii de schi, care vor ajunge în Gărâna – localitate cunoscută pentru festivalul internaţional de jazz, şi chiar în zona Teregova – Slatina Timiş.

Se va amenaja şi un lac de acumulare de 45.000 de metri cubi de apă şi o staţie de pompe - din care să fie alimenate echipamentzele de înzăpezire.

ADR Vest a cerut şi activităţi de vară

Pentru finanţarea de la Uniunea Europeană, ADR Vest a solicitat Primăriei Reşiţa să introducă în studiul de fezabilitate şi activităţi pe timp de vară. Astfel, în proiect a fost pus o tiroliană paralelă, de un kilometru, ceea ce înseamnă că va fi cea mai lungă din Europa de Est. Parcul de aventură de la Semenic va avea 27 de puncte diverse: wefly, scaune suspendate de două persoane cu acţionare electromagnetică, trasee de bicicletă, piste de downhill etc.

Se estimează că în această primăvară va fi scoasă din nou la licitaţie proiectarea, care ar trebui să dureze în jur de şase luni, iar dacă toate vor decurge condorm planului, la finalul anului ar putea începe primele lucrări. Gondola va trebui pusă în funcţie în decembrie 2023, iar sistemul de înzăpezire ar putea să fie pusă în funcţine pentru următorul sezon de schi.

Citește și: Industria turismului solicită autorităţilor ridicarea tuturor restricţiilor începând din martie. „Fiecare săptămână de întârziere înseamnă pierderi masive”

“Din ce am analizat noi, la finalizarea proiectului va fi unul în top trei în România ca şi domeniu schiabil. Avem avantajul că în zona Banatului e o penurie mare, am avut mari probleme în ultimii 30 de ani. Dar de multe ori un dezavantaj se poate transforma într-un avantaj, pentru că nu s-a construit haotic după Revoluţie. Noi am făcut şi un regulament de construcţie, să respectăm anumite densităţi, parcări etc.”, a spus Ioan Popa, primarul Reşiţei, pentru Adevărul.

Trei milioane de euro profit pentru Primăria Reşiţa

De asemenea, se lucrează la proiectarea parcării multietajate de la baza telegondolei, de 460 de locuri.

“16 milioane de euro este cifra estimată de noi că ne va parveni din fonduri europene, prin intermediul ADR. Diferenţa urmează să o obţinem prin credit. Dacă punem la Reşiţa capacităţi de cazare, transport care să-i ducă la Văliug pe schiori şi înapoi seara, cred că va fi un proiect de mare, mare succes. Poiana Braşov are 250 lei skipassul pe zi. Muntele Mic, 170 lei pe zi! Estimarea noastră este că vom merge cu un 200 lei pe zi skipass pe telegondolă, ceea ce înseamnă 40 euro pe zi. La o estimare de 2.000 schiori pe zi vom genera încasări de 100.000 euro pe zi. Acest lucru înseamnă minimum trei milioane de euro profit pentru Reşiţa!”, a explicat Ioan Popa, citat de Expressdebanat.ro.

Primăria Reşiţa a început deja să încaseze bani din această activitate prin intermediul transportului oferit cu autobuze schiorilor care utilizau pârtia Semenic-Văliug.

“Au fost zile de sâmbătă-duminică în care încasările pe care le-am făcut din transportul Văliug – Semenic au rivalizat cu încasările care le fac zilnic cu 15-20 de autobuze în oraş. Este o percepţie greşită la nivel de oraş şi o simt, sunt oameni apropiaţi mie care nu înţeleg ce se întâmplă sus şi faptul că beneficiarul tuturor acestor acţiuni este oraşul Reşiţa. Există o confuzie extraordinară între persoana mea fizică, faptul că am investit în zona alpină, şi ceea ce se întâmplă cu acest proiect. Sper să spulberăm aceste neclarităţi şi, probabil, nu se va întâmpla asta decât atunci când vor începe să apară veniturile pe oraş într-un mod consistent”, a mai spus Ioan Popa.