Vicepreşedintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România: „O cavitate orală sănătoasă înseamnă un tub digestiv sănătos”
0
Îngrijirea constantă a danturii înseamnă o atenţie acordată întregului organism – specialiştii spun că bolile care afectează cavitatea orală dăunează şi tractului digestiv, putând a se ajunge la boli grave.
În privinţa danturii, toţi medicii spun la unison că cel mai important pas este profilaxia – o serie de proceduri, precum periajul, detartrajul, depistarea cariilor etc., care se fac pentru a preveni apariţia problemelor stomatologice. Prof. univ. dr. Norina Forna (61 de ani), preşedinte al Colegiului Medicilor Stomatologi Iaşi şi vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Stomatologi din România, unul dintre iniţiatorii programului Caravana Profilaxiei, care a ajuns la cea de-a XII-a ediţie, povesteşte pentru „Weekend Adevărul“ care este situaţia din teren a sănătăţii stomatologice a românilor şi cât de succes este un astfel de proiect, mai ales în zonele rurale.
De asemenea, ea prezintă care sunt nevoile românilor la capitolul stomatologie, ce planuri de educaţie dentară există pentru şcoli, dar şi cât de dorite sunt cursurile facultăţilor române pentru studenţii străini.
- „Weekend Adevărul“: După doi ani de pauză, Caravana Profilaxiei a revenit cu cea de-a XII-a ediţie. Cum a fost această revenire şi ce aţi constatat?
Prof. univ. dr. Norina Forna: Sigur că bilanţul nu poate fi decât mai mult decât pozitiv, având în vedere că am regăsit un procent foarte bun de 35 spre 40% dintre participanţii la caravană care s-au fost şi în ediţiile anterioare. Asta înseamnă că, având aceleaşi puncte de lucru, s-au obişnuit nu cu derularea ediţiilor în teren, ei venind pur şi simplu pentru a-şi reevalua starea de sănătate, a primi informaţii în plus despre modalitatea prin care se poate face igienizarea şi, bineînţeles, după ce noi am constatat stadiul prin care se află, invitaţia de a-şi realiza tratamentele respective în condiţii de susţinere de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate într-o altă manieră, ca urmare a pachetului de servicii. Stadiul actual chiar ne obligă să motivăm pacientul cât mai mult.
- Cum arată, după aceşti doi ani de pandemie, sănătatea orală a românilor? Având în vederea rezultatele proiectului Caravana Profilaxiei de anul acesta.
Din procentele constatate aş spune că procentul de carie e staţionar. Pe de altă parte, edentaţiile au crescut ca procent, ceea ce înseamnă că tratamentele nu au fost realizate, ci, mai degrabă, s-a abordat extracţia. Evident că tratamentul protetic l-am întâlnit în mod sporadic. Tratamentele în sine, dacă nu au fost realizate, sunt o urgenţă realizarea lor, având în vedere că starea de degradare poate să avanseze şi, desigur, asta înseamnă şi mai multe costuri în final. Pacientul, desigur că, pierzând obişnuinţa de a frecventa clinicile, pare mai temător, pare mai susceptibil sau mai stresat de ceea ce ar urma, întrucât plaja este mult mai largă a tratamentelor neglijate şi, desigur, costurile sunt mult mai mari.
Fac invitaţia ca aceste tratamente să se realizeze pe etape, pas cu pas. Şi, sigur, însemnând de la simplu la complex rezolvarea acestor tratamente. Apelul este şi pentru clinicile de specialitate şi pentru absolut toate cabinetele, praxisurile, care pot primi pacienţi în contextul contractului cu CNAS. Pot susţine urgenţele şi pot susţine tratamentele respective, dacă se face o planificare corectă, cu o discuţie concretă cu pacientul. Apelul este pentru un dialog mai aprofundat cu pacientul, mai extins spre ce presupune fiecare tratament, în a motiva necesitatea realizării acelui tratament. Şi, evident, în a-l atrage în ce presupune controlul după tratament. Se ştie deja: un procent de până în 10% dintre pacienţi sunt conştienţi de faptul că trebuie să revină pentru controlul periodic, chiar dacă tratamentul a fost unul reuşit.
FOTO Arhiva personală/Norina Forna
Parodontoza, cea mai răspândită boală
- Apropo de afecţiuni stomatologice, care sunt cele mai întâlnite în rândul populaţiei din ţara noastră?
Din cadrul afecţiunilor stomatologice, am constatat un procent mai crescut de edentaţii, leziuni parodontale foarte multe, mai mult decât leziunile carioase. Este un semnal de alarmă pentru acele controale şi o depistare a populaţiei mult mai largă. Concluzionez la finalul acestei caravane necesitatea constantă a unor astfel de proiecte. Asta înseamnă o conştientizare permanentă. Toţi potenţialii pacienţi au fost foarte receptivi în a prelua acele produse de igienă, chiar dacă se găsesc în comerţ, dar noi mergem pe ideea livrării gratuite a acestora. E un îndemn la idee şi la profilaxie.
- Care este realitatea din teren, mai ales dacă este să facem o comparaţie cu celelalte ţări europene?
După cum deja ştim, România este pe ultimul loc din Europa la capitolul sănătate orală. 80% dintre români au probleme dentare, consumul de produse pentru igienă orală este sub media europeană, iar românii nu sunt obişnuiţi să meargă periodic la stomatolog şi nu conştientizează beneficiile controlului profilactic. Deşi 80% dintre români au probleme dentare, aceştia prezintă o puternică reticenţă faţă de mersul la dentist: 49% nu vizitaseră un cabinet stomatologic în ultimul an, 29% au mers la cabinet pentru un control, 9% dintre români nu au mers niciodată la dentist. Motivul principal, invocat de 64% dintre persoanele participante la studiu, a fost costul ridicat al tratamentelor stomatologice.
Ţelul unui plan naţional
- Ce urmează în continuare? Ştim că acest domeniu este într-o continuă schimbare.
Sănătatea orală este o preocupare permanentă, în educaţie şi în sănătate. Se ştie că tubul digestiv porneşte cu cavitatea orală. Şi, dacă sănătatea aici este păstrată, şi restul tubului digestiv se poziţionează pe parametrii doriţi. Ca evenimente viitoare: mai mult decât oricând, tot ce se întâmplă în ţară şi în străinătate presupune un principiu de bază: să fim prezenţi.
- S-a vorbit la un moment dat despre un program naţional de sănătate. Toate aceste evenimente pot contribui la un asemenea plan naţional?
Acest program este conceput. Am realizat proiecte pregătitoare pentru acest program. Unele se adresează educaţiei sanitare, care să plece din şcoli într-o formă mult mai riguroasă. Chiar în cazul discuţiilor realizate în cadrul Camerei Deputaţilor, unde prin diversele invitaţii realizate, dezbatem subiectul legat de introducerea în şcoli a mesei de prânz pentru elevi. Masă care sigur că va fi greu se gestionat, mai ales din punct de vedere financiar, dar care este necesară atunci când ne gândim la faptul că va regla tot ce înseamnă digestie şi chiar sănătatea orală.
Programul acesta vizează un control riguros al stării de sănătate şi un program de formare în şcoli, de la învăţător la profesor – dar, mai mult, este un program de susţinut în familie. Un alt proiect se adresează profilaxiei cariei, depistării precoce a cariei, dar şi un tratament gratuit al cariei, care să fie însoţită de un tratament gratuit, ori de câte ori este necesar, pentru a limita apariţia acesteia. Prin tratamente riguroase puteam face asta. Patronatul în Stomatologie a intervenit în mod activ pentru a realiza acest program comun, aşteptăm rezoluţia acestor documente care au fost depuse în urmă cu mult timp la Ministerul Sănătăţii.
Pacienţii epocii prezente sunt instruiţi de internet
- Cum arată situaţia în mediul rural, doamnă doctor?
Este nevoie de specialişti în mediul rural. Dorim ca dintre absolvenţii din zona noastră să se detaşeze la Iaşi. Sigur că am propus proiecte care şi la nivel naţional vor avea o scenă deschisă în colaborările cu Ministerul Sănătăţii. Avem 1.142 de locuitori la un medic stomatolog. Numărul de cabinete stomatologie la nivel naţional este de 13.286. În rural este de şase ori mai redus: 2.256. Aşadar, la nivel naţional, situaţia este deficitară.
- În acest context, care este linia spre care merge medicina stomatologică?
Este o linie optimistă, însemnând trendul actual, mondial, pe care îl avem în toate întâlnirile şi evenimentele – noi tehnologii, noi materiale.
- În ultimii ani, având în vedere şi contextul pandemiei de coronavirus, există o mai mare conştientizare a importanţei profilaxiei?
S-au schimbat în bine pentru cazurile sociale, care au găsit un câmp de lucru destul de bun de a se acorda un sprijin în realizarea tratamentelor.
România, pe lista viitorilor studenţi la Medicină
- Pacientul de astăzi foloseşte tehnologia actuală pentru informare, se interesează de CV-urile doctorilor, în aceste condiţii şi cabinetele ar trebui să-şi ridice standardele şi să-şi antameze tehnologiile de ultimă generaţie.
Este bine precizat. Pacienţii epocii prezente sunt instruiţi de internet. Nu întotdeauna internetul precizează ce trebuie, dar, bineînţeles că pacienţii îşi pot forma o idee în linii mari. Sigur că foarte mulţi se instruiesc în privinţa specialităţilor pe care medicii respectivi le au sau a rezultatelor dobândite, dar există şi o categorie care merge pe ideea comodităţii, a primului cabinet găsit. Important este ca pacientul să ştie că trebuie să se adreseze unui specialist.
- Reprezentaţi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi în ţară şi în străinătate – mai vin studenţi din alte ţări să se pregătească în România?
Numărul de studenţi străini care vin să se pregătească în România, la Iaşi, creşte de la an la an, cu atât mai mult cu cât în Facultatea de Medicină Dentară am înfiinţat, începând din 2009, două direcţii de studiu noi, adresate exclusiv acestora – respectiv, programul de studiu în limba engleză şi cel în limba franceză. Diploma obţinută după absolvirea Facultăţii de Medicină Dentară din Iaşi este recunoscută de forurile specializate din alte ţări din lume: ţările membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada (începând din 2007), Egipt, Emiratele Arabe Unite, Germania, Grecia, India, Iordania, Irak, Iran, Israel, Kuweit, Liban, Maroc, Oman, Qatar, Siria, Sudan, Suedia, Tunisia, Turcia şi Yemen. Acest fapt, alături de pregătirea serioasă şi de calitate au făcut ca oferta academică a Facultăţii de Medicină Dentară din Iaşi să aibă o largă adresabilitate pe plan internaţional.
FOTO Arhiva personală/Norina Forna
Se încarcă comentariile...
