Soluţie pentru criza de ingineri, la Iași. Viitorii specialiști, pregătiți în noul laborator de robotică al școlii

În plină criză de ingineri, conducerea unui liceu din Iaşi a găsit soluția. A facut din sponsorizări un laborator de robotică pentru cei mici. Astfel, elevii îmbină jocul şi ştiinţa, în laboratorul de robotică. Este un caz fericit, dar rar, pentru că cele mai multe şcoli nu au fondurile necesare.

Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil" Iași FOTO Arhiva liceului

Inginerii viitorului sunt pregătiţi de pe băncile şcolii. Se întâmplă la Iași, acolo unde conducerea Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iași a găsit resursele necesare pentru a pune bazele unui laborator de robotică. 

Este nevoia pe care o subliniază și conducerile universităților tehnice din ţară. România a pierdut în ultimii 30 de ani 200.000 de ingineri. Cei mai mulţi au ales să părăsească ţara.

„Școala astăzi trebuie să se dezvolte ca o școală a viitorului pentru a pregăti elevii pentru profesii care încă nu s-au inventat. La LIIS am creat încă din 2017 aceste spații vii de învățare STEM – atelierele de robotică coordonate de dna prof Mirela Țibu care au devenit oportunități de exersare a competențelor de imprimare 3D, design, proiectare, testare și construire roboți”, spun reprezentanții Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil" Iași. 

Dascălii se mândresc cu performanța lor. „Reușim cu adevărat să oferim elevilor noștri oportunitatea de a se dezvolta pentru ceea ce se va solicita în viitor pe piața muncii: competențe tehnice și digitale, rezolvarea de probleme, flexibilitatea în gândire și valoarea adăugată oferită de oameni soluțiilor automatizate – creativitatea“, arată aceștia. 

Școli ale viitorului

Totul începe cu o joacă, de la vârste fragede, ca apoi să înveţe lucruri din ce în ce mai complicate.

„Eram olimpică la matematică, la informatică. Pe partea de fizică, eu eram a şasea, nu ştiam foarte multe, şi am zis că dacă tot încep, mai bine încep devreme, să fiu sigură că îmi pun bazele. Aveam înainte o pasiune, dar era la nivel de vis, și acum pot să văd că devine realitate", spune Bianca Hulub, elev la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” din Iaşi.

Semnal de alarmă: România rămâne fără ingineri

Alianţa Română a Universităţilor Tehnice atrage atenţia că suntem într-o nouă criză periculoasă. „Suntem în pragul unei noi revoluţii industriale, trebuie să investim în ingineri dacă vrem dezvoltare în viitor. Şi asta înseamnă specialişti nu doar în ştiinţa calculatoarelor, ci şi în automatizări industriale, robotică, electronică, autovehicule electrice, energii regenerabile, sisteme flexibile de fabricaţie, clădiri inteligente, cybersecurity, inteligenţă artificială, blockchain“. Acesta este semnalul de alarmă tras de Alianţa Română a Universităţilor Tehnice – ARUT – constituită din cele cinci mari instituţii tradiţionale de învăţământ tehnic respectiv: Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea „Politehnica” din Timişoara şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

În context, ARUT a cerut implementarea unui Program naţional de încurajare a elevilor din gimnaziu şi liceu să studieze ştiinţele exacte şi ingineria. Ce ar însemna acest lucru?

„În primul rând, un program care să vizeze dotarea de laboratoare, programe speciale destinate unor cluburi de robotică, de exemplu. Sau de tehnologie. În toate instituţiile din ţară. Şi există şi capacitate şi există şi bani din PNRR şi din programele operaţionale actuale şi viitoare, pentru că nu s-au cheltuit suficient de mulţi bani. Deci, trebuie reaşezate lucrurile“, spune Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii Bucureşti.

El vorbește și despre „stimularea elevilor de a face mai multe materii“ şi „mai serios, instruirea profesorilor“. Din nefericire, profesorii de fizică, nu toţi, dar mulţi, nu mai reuşesc să-şi facă materia atractivă. Şi simţim asta pentru că, din nefericire, vin în universitate şi tineri care dau examen şi la fizică şi la chimie şi la informatică şi nivelul acestora scade an de an de mulţi ani”, precizează Costoiu.