Dr. Monica Holicov, medic ginecolog, despre un subiect tabu: „Educaţia sexuală şi educaţia pentru igiena intimă ar trebui să se facă în şcoli din clasa a V-a“
0
Dr. Monica Holicov, medic ginecolog la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă” din Iaşi, explică de ce este importantă implementarea educaţiei sexuale în şcoli, sub supravegherea medicilor specialişti.
„Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, ţară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre: datele Eurostat arată că, numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situaţie înainte de a împlini 15 ani“, a fost comunicatul dat de Salvaţi Copiii România, citat de Agerpres, în iulie 2020.
În acelaşi timp, un studiu recent arăta şi că şase din zece mame minore nu au avut niciodată acces la o educaţie sexuală adecvată.
În acest context, dublat de reticenţa pe care unele tinere le au de a merge la un consult ginecologic, îşi găsesc tot mai mult locul discuţiile despre introducerea unor cursuri de educaţie sexuală şi de igienă intimă în şcoli.
Dr. Monica Holicov, medic ginecolog la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă“ din Iaşi, explică de ce este importantă existenţa unei astfel de educaţii în şcoli, sub supravegherea medicilor specialişti.
De asemenea, medicul explică faptul că mamele trebuie să se informeze şi să cântărească bine înainte de a alege naşterea prin cezariană sau naşterea la domiciliu, chiar şi în condiţii de pandemie.
„Weekend Adevărul“: Există, mai ales printre adolescente şi tinere, o oarecare teamă sau jenă de a consulta un ginecolog. Cum se poate scăpa de această reticenţă şi de ce este esenţial să se facă cel puţin o vizită anual?
Dr. Monica Holicov: Consider că vizita la medicul ginecolog trebuie să facă parte din rutina activităţilor anuale. Le sfătuiesc pe femei să-şi găsească un medic cu care să stabilească o relaţie de prietenie, tocmai pentru a le fi mai uşor să meargă la vizita medicală. Se ştie că este mult mai uşor să previi decât să tratezi. În urma unui consult ginecologic, care trebuie efectuat anual odată cu începerea vieţii sexuale, putem descoperi anumite afecţiuni, putem să vedem starea colului uterin şi a ovarelor.
- Tocmai pentru că tinerii români nu ştiu ce trebuie să facă odată ce îşi încep viaţa sexuală, cât de necesară credeţi că este introducerea educaţiei sexuale în şcoli?
Nu înţeleg reticenţa părinţilor, a bisericii şi a politicienilor în a implementa lecţii de educaţie sexuală în şcoală. Este cunoscut atât pentru părinţi, cât şi pentru profesori cât de greu este să îi vorbeşti unui copil – sau unui adolescent, mai degrabă – despre un subiect atât de tabu. În secolul actual, când Internetul e la un click distanţă, să crezi că un copil este atât de naiv încât să creadă că abstinenţa este singura protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală sau a sarcinii nedorite ar fi o greşeală. De ce să nu lase părinţii responsabilitatea educaţiei sexuale unui profesionist capabil să răspundă pertinent şi ştiinţific la toate întrebările unui copil?
- Cum ar trebui să fie gândite aceste ore de educaţie sexuală?
Există o singură soluţie: doctorii. Universităţile de medicină să se implice – fie ca nişte formatori pentru profesorii de biologie sau pentru diriginţi, fie să-şi trimită rezidenţii în şcoli ca să facă aceste ore. Altă soluţie nu există. Nu poţi să pui un profesor de biologie, care este împotriva acestor ore, să ţină cursuri de educaţie sexuală.
Două materii care ar trebui să intre în programă
- Căror grupe de vârstă credeţă că li se adresează aceste cursuri?
Cred că din clasa a V-a ar trebui să se facă aceste ore de educaţie sexuală în şcoli. Se poate începe cu anatomia organelor genitale, pentru că ei sunt curioşi. Aşa nu ar mai exista situaţii în care băieţii ridică fusta fetelor la şcoală sau mai-ştiu-eu-ce alte cazuri. Ar ajuta în clasa a V-a şi câteva ore de educaţie intimă, adică de igienă sanitară. Nu văd de ce le-ar putea face rău – dimpotrivă. Câteva noţiuni elementare trebuie spuse la toate clasele. Nu neapărat să dea teză la acest obiect, dar ar fi bine să fie făcute câteva ore cu subiectul ăsta, poate la dirigenţie. Curiozităţile apar şi de ce să nu le dăm informaţie de calitate? Ei îşi vor umple acest vid de informaţie cu date de pe Internet – informaţii neverificate sau pornografie.
- Care ar fi frecvenţa cu care ar trebui să se ţină aceste ore?
Cred că destul de des. Vă spun asta pentru că eu am ţinut astfel de ore în timpul Şcolii Altfel. Sala a fost plină de fiecare dată. Amfiteatrul era plin şi cu părinţi, şi cu profesori, şi cu elevi. Atunci mi-am dat seama că nevoia de informaţie în această direcţie este foarte mare. Întrebările nu au fost nelalocul lor, adică să simt că vor să mă agaseze. Întrebările au fost foarte pertinente, deloc deranjante.
- Fenomenul copiilor care nasc copii este, din păcate, destul de actual în România. Aţi avut paciente minore?
România este pe primul loc la sarcini la adolescente. Am văzut şi sarcină la 9 ani. E adevărat că nu-i venise nicio menstruaţie fetiţei respective şi nici nu ştia ce e aia viaţă sexuală. Probabil ea era abuzată de mai mulţi ani de tatăl vitreg. Tocmai: orele de educaţie sexuală le-ar spune şi ce înseamnă un abuz, ce înseamnă părţi intime şi unde nu ar trebui să fie atinşi niciodată, nici măcar de părinţi, fără acordul lor. De cele mai multe ori, la aceste mame sarcina este însoţită de complicaţii obstreticale. Naşterea este mai laborioasă. Se impune, de multe ori, operaţia de cezariană. Trebuie să menţionăm şi faptul că pentru toate mamele minore naşterea presupune riscuri foarte mari. Ele nu sunt pregătite să ducă un travaliu – nu sunt pregătite fiziologic să facă asta.
Naşterile în pandemie
- Ne aflăm în plină pandemie de COVID-19. Cum e în această perioadă la maternitate?
Maternitatea a început să fie din ce în ce mai plină, pentru că au început să se mai relaxeze lucrurile. Am început să operăm şi ceea ce se cheamă în limbajul nostru „ginecopate“, adică femei care nu au sarcină, ci femei care au alte patologii ginecologice, cum ar fi cancer sau chisturi.
- În perioada stării de urgenţă cum au stat lucrurile?
Atunci zona de operaţii a fost blocată. Nu s-au mai operat cazuri de non-sarcină. În teritoriul de operaţii ginecologice a fost făcută secţia de COVID: cazuri suspecte sau confirmate.
- Foarte multe gravide au renunţat la monitorizarea sarcinii în perioada aceasta, tocmai de aceea s-a şi ajuns la complicaţii. V-aţi confruntat cu astfel de situaţii?
Da, au fost mult mai multe diabete necontrolate. Mă refer la diabet gestaţional pe sarcină, hipertensiune pe sarcină, adică patologii pe sarcină. Au apărut aceste patologii care puteau fi prevenite. De exemplu, diabetul gestaţional ar fi putut fi controlat dacă se ştia de el de la început. Aşa, de multe ori a fost un diagnostic târziu, cu copii foarte mari şi cu posibile complicaţii la copii. Iar copiii din mame cu diabet gestaţional sunt mai sensibili, de aceea este recomandată operaţia de cezariană.
Dr. Monica Holicov şi echipa sa, la Spitalul „Cuza Vodă” din Iaşi FOTO Facebook
Telemedicina şi gravidele, un contact mai dificil
- S-a pus la punct în perioada aceasta telemedicina. Cum a funcţionat în cazul gravidelor?
În cazul gravidelor nu prea a funcţionat această telemedicină. Nu poţi să faci ecografii online. Este adevărat că am avut şi situaţii nostime în care mi-au trimis o fotografie cu produsul muncii mele, ca să văd ce a apărut acolo. Am cerut analize prin telefon. Dacă o gravidă avea infecţie urinară îi spuneam: „Du-te la laborator, fă-ţi nişte analize“. Nu le-am putut vedea pe toate în mod obişnuit.
- Cât de important este ca o femeie însărcinată să rămână, indiferent de situaţie, în contact cu medicul său ginecolog?
Ghidurile de obstetrică actuală nu au ridicat niciodată problema că femeile nu vor putea face analize în mod normal. Gravidele au fost mult mai speriate, dar şi noi am fost indulgenţi cu ele. Le-am lăsat să nu vină la toate controalele obişnuite, tocmai pentru că le era lor frică. Şi atunci am preferat să tratăm prin telefon.
- Sunt femeile însărcinate mai vulnerabile în faţa infecţiilor?
Se pare că riscul de infecţie este la fel, deşi gravidele pot avea modificări respiratorii mai mari dacă fac forme grave, dacă fac pneumonii, de pildă. Asta nu însemnă că o femeie gravidă este mai predispusă la infectarea cu SARS-CoV-2. Sarcina face o imunitate foarte bună pentru femei, este un factor protector.
„Multe femei nu ştiu că durerea perineală postpartum poate fi la fel de mare ca cea de la o cezariană“
- În această perioadă de pandemie, mai ales în străinătate, multe femei opteză pentru naşteri la domiciliu. Ce părere aveţi despre această practică?
Dacă ele îşi asumă... Dar nu cred că o femeie poate să facă aşa ceva, să-şi asume că al ei copil poate să sufere la naştere. Cred că indicat ar fi să se gândească de două ori înainte să ia această decizie. Noi avem aparatura necesară în spital să intervenim în orice situaţie, o naştere acasă pune multe probleme.
- Credeţi că multe dintre femeile care nasc prin cezariană iau această decizie în pripă şi nu analizează foarte bine lucrurile?
Eu cred că cele mai multe femei o fac pentru a nu simţi durerea. Numai că multe dintre ele nu ştiu că durerea perineală postpartum poate fi la fel de mare ca cea de la o cezariană.
- Cât de important este psihicul şi modul în care priveşte mama acest proces?
Cu cât o femeie este mai informată, cu atât va şti să ia decizia cea mai bună. De aceea le recomand tuturor gravidelor să se uite pe Internet şi să vadă cum decurge o naştere, pentru că dacă intri în travaliu în cunoştinţă de cauză şi ştii ce ţi se întâmplă de la un moment la altul, atunci ai participa mult mai simplu şi mai adecvat în procesul naşterii.
- O altă problemă cu care se confruntă multe persoane în prezent este infertilitatea. Există soluţii naturale pentru creşterea fertilităţii?
Da, cu siguranţă. Eu le spun aşa pacientelor mele: fii sănătoasă, slăbeşte, fă exerciţii regulat şi mănâncă sănătos. Începe să iei vitamine şi, mai ales, acid folic cu două-trei luni înainte de sarcină. Evită lubrifiantele, dacă este posibil, pentru că ele afectează calitatea spermei. Fă tot ce vrei în timpul actului sexual pentru că nu există o poziţie magică pentru a rămâne gravidă. Şi, cel mai important, mergi la ginecolog dacă ai mai mult de şase luni de încercări eşuate.
- Nu putem să nu discutăm şi despre faptul că există multe femei care nu mai vor copii. Este steriletul cea mai bună soluţie?
Da, este cea mai folosită metodă contraceptivă pentru femeile care au copii. Este uşor de pus, îţi ia zece secunde, şi nu necesită anestezie sau analgezice. Efectul lui este pe termen lung, durează între cinci şi zece ani. Complicaţiile steriletului sunt foarte puţine – de altfel, se poate extrage în orice moment dacă purtătoarea nu se simte bine. Nu afectează în niciun fel viaţa sexuală, nu scade libidoul, aşa cum fac majoritatea anticoncepţionalelor.
Profesor universitar şi doctor în ştiinţe medicale
Numele: Monica Holicov
Studiile şi cariera:
- A absolvit, în 1994, Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi.
- Între anii 1995 şi 1997 a fost medic rezident la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
- În perioada 1997-2000 a fost medic stagiar la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă“ din Iaşi.
- În anul 2000 s-a angajat la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie „Cuza Vodă“ din Iaşi, unde lucrează şi în prezent.
- În 2014, a primit titlulatura de doctor în ştiinţe medicale.
- Este şi cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, unde activează din anul 2000.
Locuieşte în: Iaşi
Se încarcă comentariile...
