Video Secretele drumului fierului din Hunedoara. Noua șosea scoate la lumină ruinele celor mai vechi mine VIDEO
0Pe valea Rețișoarei (video) din Hunedoara, pădurea acoperă numeroase construcții miniere vechi de peste un secol. Minele de fier din au fost închise la sfârșitul anilor ’90, însă o șosea construită recent le-a scos la lumină rămășițele.
În primii ani ai secolului XX, „drumul fierului” dintre Govâjdia și Ghelari (Hunedoara) era împânzit de construcții miniere. Sute de oameni lucrau aici în minele de fier și la transportul minereului pe calea ferată care lega aceste locuri de Uzinele de Fier Hunedoara.
Ruinele galeriilor miniere, ale clădirilor minei, ale tunelurilor și viaductelor căii ferate împânzesc întreaga vale traversată de o șosea construită în urmă cu doi ani, „drumul fierului” Govâjdia – Ghelari lung de circa cinci kilometri.
„Celor care cunosc această zonă din vremea în care funcționau minele și calea ferată Hunedoara – Ghelari nu le vine să creadă prin ce transformări a trecut. Am muncit în galeria Lucaci și îmi aminesc cum coboram din Ghelari până la mină, admirând frumusețea locurilor”, povestește Ioan, un fost miner din satul Ghelari.
Mine de fier uitate
Cele mai cunoscute construcții de pe valea Rețișoarei au fost două galerii de coastă, lungi de peste un kilometru fiecare, numite Franz Joseph și Lucaci, care făceau legătura prin munte între minele din Ghelari și Rețișoara.
Dealul din vecinătatea lor era transformat într-un plan înclinat pe care vagoanele cu minereu erau coborâte de la Ghelari până în apropierea stației de încărcare a minereului de pe calea ferată Hunedoara - Ghelari. În urmă cu un secol, prin cele două galerii învecinate circulau locomotive electrice cu 18 – 20 de vagoane încărcate cu minereu.
De cealaltă parte a muntelui se aflau satul Ghelari, minele de fier. Exploatarea zăcământului s-a făcut inițial, la suprafață. Cariera Lucaci a fost înfiinţată în jurul anului 1863, iar cu timpul în jurul ei s-a dezvoltat mina centrală a Ghelariului. De aici, zeci de kilometri de galerii miniere formau un imens labirint subteran care trecea pe sub sat şi se ramifica spre Teliuc şi Govâjdia. O reţea de funiculare se întindea, ca o pânză de păianjen, deasupra vechiului centru minier şi a craterului său uriaş.
Stația Rețișoara și ultimii trei kilometri ai căii ferate Hunedoara – Rețișoara (Ghelari) au fost folosite până la sfârșitul anilor ’60, iar galeriile miniere de pe valea Rețișoarei au fost închise în anii ’90. În 1990, la Ghelari (video) mai munceau în minerit peste 1.500 de oameni.
Mina Centrală din Ghelari s-a închis în 21 septembrie 2005. Mina Vest - în 1995, iar mina Est - în 2000. În septembrie 2005, ultimii 100 de mineri au părăsit, pentru totdeauna, minele de fier Ghelari. Exploatarea minieră Teliuc, aflată în vecinătatea Ghelariului, a fost și ea închisă în anii 2000.
Drumul fierului din Hunedoara, traseu turistic
Drumul fierului, șoseaua care traversează valea Rețișoarei, este folosit în prezent mai ales de turiști.
Atât satul Ghelari cât și Govâjdia oferă călătorilor obiective turistice interesante. Satul Ghelari este faimos pentru minele de fier cu o istorie de peste două milenii, dar şi pentru „Catedrala pădurenilor”, o biserică de marmură care îşi înalţă turlele albe cu acoperişuri strălucitoare la aproape 50 de metri.
Govăjdia păstrează o adevărată comoară a industriei din vremea Imperiului Austro-Ungar: Furnalul din Govâjdia (video), vechi de peste două secole.
Cuptorul său uriaş, care producea în trecut fontă și oțel, s-a păstrat aproape intact şi le oferă vizitatorilor săi o mărturie vie despre industria fierului din urmă cu două secole.
Se încarcă comentariile...
