Sarmizegetusa Regia, șantier arheologic uriaș. Cele mai ample lucrări din ultimele patru decenii VIDEO
0Sarmizegetusa Regia din Hunedoara a intrat într-un amplu proces de cercetare și restaurare. Mai multe șantiere sunt deschise în capitala dacilor, un templu important și zidurile fortificației urmând să fie reabilitate.
Peste 1.000 de turiști au vizitat, în weekend, Sarmizegetusa Regia din Hunedoara. Arheologii și studenții Facultății de Istorie și Filozofie din Cluj-Napoca i-au întâmpinat, sâmbătă, 2 septembrie 2023, pe turiștii care au vizitat capitala dacilor, la „Ziua porților deschise” în situl UNESCO (video).
Le-au prezentat informații despre Sarmizegetusa Regia și despre cele mai recente descoperiri arheologice. Unele descoperiri au avut loc cu ocazia săpăturilor, pe șantierele deschise recent la Sarmizegetusa Regia.
Trei zone din cetatea dacică se află în șantier: sunt restaurate zidurile fortificației antice, este cercetat un templu descoperit recent pe Terasa a IX-a și au loc cercetări premergătoare lucrărilor de restaurare a templului mare de andezit de pe Terasa a X-a și a zidurilor de susținere a terasei.
Fortăreața din Sarmizegetusa Regia, refăcută
Primul șantier vizează refacerea zidurilor fortăreței antice care proteja incinta sacră a capitalei dacilor.
Lucrările au început în toamna anului 2022, printr-o investiție, de circa 2,2 milioane de euro, derulată de Institutul Naţional al Patrimoniului, Consiliul Judeţean Hunedoara – administrator al sitului UNESCO, în colaborare cu o fundaţie românească şi un partener norvegian.
„Etapele de restaurare includ cercetări arheologice, taluzări şi amenajări ale terenului, refacerea incintei militare şi a porţilor de acces, refacerea şi îmbunătăţirea infrastructurii de vizitare prin introducerea unui traseu nou, amenajarea unui lapidariu şi a unui adăpost pentru vizitatori, precum şi amenajarea finală a sitului prin plantarea de vegetaţie şi finisarea suprafeţelor de teren”, informa Consiliul Judeţean Hunedoara.
Templul de pe Terasa a IX-a, cercetat de peste cinci ani
Al doilea șantier este unul arheologic și continuă cercetările realizate anual, începând din 2017, pe Terasa a IX din capitala dacilor, unde au fost descoperite rămășițele unui templu antic.
„Cercetările arheologice sistematice de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia au continuat în anul 2023 pe terasa a IX-a din sanctuarul capitalei Regatului Dac, în partea centrală a așezării. Aici au fost identificate și documentate un edificiu de cult cu arhitectură monumentală, segmente ale căilor de acces amenajate cu dale de calcar, gresie și andezit, precum și o parte a zidului de susținere a terasei. Totodată, au fost descoperite resturile unei construcții de mari dimensiuni, care a sfârșit în urma unui incendiu, la începutul secolului al II-lea p.Chr., cel mai probabil”, a informat Consiliul Județean Hunedoara, care finanțează cercetarea arheologică.
Templul dacic de pe Terasa a IX-a ar fi cuprins 60 de baze de calcar, unele dintre ele aflate in situ, dispuse pe cinci şiruri a câte douăsprezece rânduri.
Edificiul ar fi fost ridicat pe locul altei construcţii, mai vechi, care a fost distrusă de foc. Resturile incendiate se găsesc pe suprafeţe mari şi au fost folosite în structura templului ridicat ulterior.
Templul mare de andezit din Sarmizegetusa, în șantier
Și Terasa a X-a au fost deschise recent două secțiuni de săpături, înainte de începerea lucrărilor de restaurare a terasei pe care se află templul mare de andezit, o investiție de circa 7,5 milioane de lei, fără TVA, finanțată prin Programul Național de Redresare și Reziliență.
„Contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor pe Terasa a X-a a fost semnat, iar în prezent, se întocmește studiul istoric în ceea ce privește templul , dar și partea de zid de susținere a Terasei a IX-a și a zidului de susținere a Terasei a X-a, incluse în această investiție obținută de Consiliul Județean Hunedoara în 2022”, spune Alin Țambă, vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara.
Templul mare de andezit din Sarmizegetusa Regia, principala construcție antică de pe Terasa a X-a, va fi restaurat, iar în același timp vor avea loc lucrări menite să oprească procesul de degradare al structurilor aflate pe Terasa a X-a (plinte, tamburi de andezit, blocuri de calcar, ziduri de susținere), care ocupă o suprafață de 3.187 metri pătrați.
Proiectul propune, alături de lucrări de consolidare și conservare și refacerea prin anastiloza a uneia dintre coloanele antice ale Templului mare de andezit, folosindu-se fragmente din coloanele antice, aflate în diferite locuri din Sarmizegetusa Regia.
Lucrările ample de restaurare din 1980
De la începutul anilor ’80, Sarmizegetusa Regia nu a mai beneficiat de lucrări ample de restaurare. Atunci, specialiştii de la Muzeul din Deva, arheologi şi restauratori, dar şi arhitecţi şi ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara au luat parte la transformarea capitalei dacilor (video).
Proiectul s-a derulat în perioada 1980-1981 şi a fost stopat din lipsa fondurilor, dar şi din cauza renunţării la soluţiile găsite la acea vreme pentru valorificarea sitului.
În cei aproape doi ani de lucrări, restauratorii au întregit cu ciment soarele de andezit, au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare, au refăcut drumul antic pavat, au amenajat o rețea de drenaj și scurgere a apelor pluviale.
Sarmizegetusa Regia, o istorie de două milenii
Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO din Hunedoara, se numără printre cele mai importante obiective turistice din România. Vechea capitală a Daciei pre-romane, înfiinţată în urmă cu peste două milenii, se află în Munţii Orăştiei, la poalele Vârfului Godeanu (1.656 metri), considerat de unii dintre istorici „muntele sfânt al dacilor“.
În Antichitate, Sarmizegetusa Regia se întindea pe mai mult de o sută de terase amenajate de oameni. Cele mai importante se aflau în incinta sacră, care cuprindea edificiile cele mai importante ale capitalei dacilor.
Zidurile puternice care protejau marile terase din Sarmizegetusa Regia (IX, X, XI), aveau menirea să împiedice alunecarea acestora. Alte ziduri mai mici, construite în tehnica murus Dacicus, protejau incinta sacră a capitalei dacilor dinspre deal și din părțile laterale.
„Dispunerea în trepte a celor trei terase, închise de puternicele și impozantele lor ziduri albe de calcar trebuie să fi fost impresionantă, amintind, cu păstrarea proporțiilor, imaginea Pergamului antic”, arăta arheologul Ioan Glodariu (1940 – 2017).
Sarmizegetusa Regia a fost o aşezare înfloritoare din Epoca Fierului. A fost devastată la sfârşitul războaielor de cucerire a Daciei şi a rămas puţin cunoscută oamenilor, până la începutul secolului al XIX-lea, când au avut loc primele cercetări sistematice, care au dus la dezvelirea ei.
În prezent, ruinele sale sunt vizitate anual de circa 70.000 de oameni.
Se încarcă comentariile...
