Ce s-a ales de temuții interlopi din anii 2000. Prinși de Traian Berbeceanu, unii și-au reluat vechile obiceiuri

0
Publicat:

În anii 2000, Deva, Hunedoara și orașele din Valea Jiului erau cutremurate de un lung șir de incidente grave comise de grupări interlope violente, în fața cărora autoritățile se arătau depășite de situație ori închideau ochii.

Traian Berbeceanu, în 2006, în timpul unor acțiuni ale DIICOT. Foto: Cristi Vatavu.
Traian Berbeceanu, în 2006, în timpul unor acțiuni ale DIICOT. Foto: Cristi Vatavu.

Unii dintre interlopii din Deva și Hunedoara anilor 2000 au „supraviețuit” trecerii timpului și au continuat să aibă probleme cu legea, chiar și după anii în șir petrecuți după gratii ori ascunși în afara României.

Interlopul Mărgan s-a întors la vechile obiceiuri

Cel mai cunoscut caz este cel al lui Cornel Crâznic „Mărgan” (53 de ani), șeful unei grupări infracționale din Deva anilor ’90 și 2000, descris la un moment dat de fostul polițist celebru Traian Berbeceanu ca fiind un „lider al lumii interlope, infractor deosebit de periculos şi violent, fost urmărit internaţional, având la activ multiple condamnări”.

În ultimii ani, interlopul Mărgan a fost implicat în mai multe scandaluri care s-au soldat cu violențe petrecute în localuri din Deva.

Cel mai recent caz a avut loc în noaptea de 3 februarie, într-un club din Deva, când Mărgan s-a implicat într-o altercație cu mai multe persoane. Interlopul, aflat în prezent în arest la domiciliu, ar fi purtat un topor asupra lui, pe străzile din fața localului din Deva, în încercarea de a-și intimida rivalii.

Interlopul Mărgan, în 2022, la Poliția Deva. Facebook.
Interlopul Mărgan, în 2022, la Poliția Deva. Facebook.

În Hunedoara, Andrei Raita „Endre” (42 de ani), un alt interlop cunoscut în anii 2000, implicat în numeroase acte de violență și considerat liderul unei grupări infracționale care ar fi devalizat prin furturi combinatul siderurgic Hunedoara, este dat în urmărire internațională din anul 2022.

A fost condamnat definitiv la patru ani și jumătate de închisoare, pentru conducerea cu un permis fals, o parte din condamnare fiind restul de pedeapsă dintr-o condamnare mai veche, de nouă ani de închisoare. Interlopul Endre este anchetat și învinuit și în alte dosare penale pentru infracțiuni grave.

Anii în care interlopi făceau legea în Deva

La sfârșitul anilor ‘90, Deva, până atunci un oraș liniștit, cunoscut pentru cetatea medievală pitorească, devenise un loc de nefrecventat.

Chiar de la sosirea în gara municipiului, turiștii erau întâmpinați de trupele de tineri care organizau jocurile de alba-neagra, la care erau împinși să participe cei care soseau cu autocarele din alte țări sau așteptau plecarea cu cursele internaționale.

Brățări dacice recuperate de statul român. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Brățări dacice recuperate de statul român. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Numeroase localuri erau controlate de interlopi, iar patronii lor erau obligați să achite taxe de protecție grupărilor infracționale, altfel erau agresați, primeau amenințări, ori le erau incendiate și distruse bunurile. Ajunse pe patul de spital din cauza interlopilor, unele victime erau vizitate de polițiștii trimiși de infractori, care le cereau să își retragă plângerile.

„În lumea interlopă a municipiului Deva s-au cristalizat treptat, în ultimii anii, câteva grupuri infracţionale cu manifestări specifice criminalităţii organizate. Activităţile ilegale, violente, desfăşurate de acestea, reglările de conturi constând în omucideri, incendieri de autoturisme (inclusiv ale magistraţilor) şi staţii de distribuţie a carburanţilor, conflicte pentru controlul teritoriului, au indus un puternic sentiment de nesiguranţă în opinia publică”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în 2005.

Mafia aurului dacic

De la începutul anilor 2000, informau anchetatorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în Deva s-a cristalizat şi o altă grupare mafiotă, specializată, pe lângă infracţiunile „comune” (recuperări, perceperea de taxe de protecţie prin şantajarea unor oameni de afaceri, sechestrări de persoane, exploatarea prostituatelor, etc.) şi în trafic de bunuri de patrimoniu furate din siturile arheologice.

„După descoperirea în anul 1996, a unui tezaur de monede „Koson”, mai mulţi lideri ai lumii interlope din municipiul Deva, judeţul Hunedoara, foşti practicanţi de schimb valutar ilegal, cămătari etc. au început să exploateze noua oportunitate de îmbogăţire rapidă, apărută pe plan local, naţional şi internaţional. Liderii grupărilor infracţionale s-au reprofilat, orientându-se spre noua oportunitate de îmbogăţire rapidă, drept pentru care s-au organizat în echipe de braconaj arheologic şi au făcut rost de detectoare performante, maşini de teren, au racolat muncitori zilieri plătiţi pentru servicii de călăuzire spre siturile arheologice clasate monument istoric şi i-au folosit pentru săpături în zonele indicate prin detecţii, plătindu-le, după caz, sume derizorii sau consistente“, arăta Augustin Lazăr, fostul prim procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Augustin Lazăr a coordonat mai multe anchete care au vizat mafia aurului dacic și au dus la recuperarea unor bunuri valoroase de patrimoniu.

Augustin Lazăr a coordonat anchetele în dosarele mafiei aurului dacic. PCA Alba.
Augustin Lazăr a coordonat anchetele în dosarele mafiei aurului dacic. PCA Alba.

Instituția a soluționat mai multe dosare de trafic internațional de obiecte de patrimoniu, în care au fost implicate grupările infracționale din Deva anilor 2000.

Grupările erau, de asemenea, în contact cu reţelele internaţionale de traficanţi români, sârbi, germani, italieni etc., care scoteau ilegal din ţară bunurile culturale sustrase din situri şi le plasau pe piaţa neagră, apoi prin casele de licitaţii, unor colecţionari din statele UE sau SUA, arăta PCA Alba.

Mafia fierului vechi, pe ruinele combinatului din Hunedoara

La începutul anilor 2000, Hunedoara trecea prin cea mai tulburătoare perioadă din istoria sa modernă.

Peste 5.000 de oameni au fost disponibilizați din combinat, în tranziția colosului industrial de la stat la compania privată Arcelor Mittal, începeau demolările vechilor uzine, iar bandele de hoți făceau ravagii pe platforma industrială. Problemele sociale și violența grupărilor interlope dominau atmosfera din comunitatea Hunedoarei.

Ancheta care a vizat „mafia fierului vechi” i-a adus fostului șef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, în prezent administrator public al Devei, titlul de „polițist al anului 2007 în România.

Potrivit rechizitoriului dosarului din 2007, peste 40 de hunedoreni, bande de hoţi de fier vechi, patroni ai unor centre de colectare şi angajaţii lor, precum şi angajaţi ai unor firme de pază au produs prejudicii de peste 12,5 milioane de lei, prin delapidare, spălare de bani şi evaziune fiscală şi pagube de alte câteva milioane de lei prin furturi. Materialele furate erau vândute centrelor de colectare din Hunedoara, în număr de circa 40, la acea vreme.

Rețeaua infracțională a fost destructurată în vara anului 2006, în urma unor acțiuni în forță ale autorităților judiciare. Acțiunile în forță au fost coordonate atunci de polițistul Traian Berbeceanu. Peste 50 de hunedoreni au fost reținuți atunci, iar cei mai mulți dintre ei dintre ei au fost trimiși în arest, pentru câteva luni.

După mineriadele din anii ’90 și disponibilizările masive care au dat o lovitură grea mineritului, atmosfera din orașele Văii Jiului devenise la fel de sumbră, iar infracțiunile cu violență au ajuns la ordinea zilei pe străzile și în localurile orașelor Petroșani, Vulcan și Lupeni.

Unele reglări de conturi s-au mutat pe stadionul Jiul Petroșani, club patronat atunci de Alin Simota, unul dintre cei mai bogați oameni din Valea Jiului acelor ani.

Alin Simota a fost pus sub acuzare și condamnat în dosare penale, în care procurorii au arătat că era lider al unei grupări infracționale violente, învinuite pentru infracţiuni de şantaj asupra unor oameni de afaceri locali, cămătărie, înşelăciune și violențe.

Hunedoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite