Declaraţia-manifest a comunităţii academice din România şi alte 17 state europene pentru salvarea sturionilor din Dunăre şi Marea Neagră

Foto: arhivă Adevărul

Principalul obiectiv al conferinţei de la Galaţi, la care au participat 120 de delegaţi din administraţia pescăriei, administraţia apelor şi mediului, comunitatea ştiinţifică şi din societatea civilă din 18 ţări europene, a fost sprijinirea punerii în aplicare a Planului de Acţiune Pan European pentru Sturioni.

Obiectivul general al Conferinţei de la Galaţi "Conservation of Danube Sturgeons - a challenge or a burden", organizată în comun de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi (Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate) cu DSTF (Task Force Dunărea Sturgeon), Ministerul Apelor şi Pădurilor din România, Ministerul Mediului din România, ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), WSCS (World Sturgeon Conservation Society) şi WWF (World Wide Fund for Nature), sub patronajul Preşedinţiei Române a SUERD (Strategia UE pentru regiunea Dunării) şi al Academiei Române, în perioada 28-30 octombrie 2019, a fost să stabilească acţiunile necesare în vederea conservării populaţiei de sturioni critic periclitate, din bazinul Dunării şi al  Mării Negre şi salvarea acestora de la dispariţie.

În cadrul conferinţei au participat 120 de delegaţi din administraţia pescăriei, administraţia apelor şi mediului, comunitatea ştiinţifică şi din societatea civilă din România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia, Croaţia, Slovenia, Austria, Germania, Elveţia, Franţa, Italia, Belgia, Danemarca, Canada şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, astfel că putem spune că a fost pentru prima dată, în istoria discuţiilor pe tema conservării sturionilor, la care au participat reprezentanţii ai statelor din bazinul Dunării şi al Mării Negre.

Conferinţa s-a concentrat, de asemenea, pe elaborarea de mesaje cheie pentru factorii de decizie din toate instituţiile relevante şi alte organizaţii/instituţii interesate, ca bază pentru modelarea acţiunilor viitoare şi a căilor de urmat, necesare pentru salvarea sturionilor de la dispariţie.

„Declaraţia de la Galaţi” pentru conservarea sturionilor din Dunăre şi Marea Neagră, a fost adoptată în unanimitate de toţi participanţii la conferinţă, mesajul acesteia fiind destinat să servească drept bază pentru activităţile de conservare a sturionilor, necesare în regim de urgenţă în toate ţările şi sectoarele, pe toate nivelurile relevante. Vă prezentăm mai jos „Declaraţia de la Galaţi”:

Participanţii la Conferinţa de la Galaţi pentru conservarea Sturionului AMINTESC că:

-ştim ce să facem pentru a proteja şi restabili populaţiile de sturioni din bazinul Dunării şi al Mării Negre şi nu începem de la zero;

-Planul de Acţiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP) este cadrul pentru structurarea conservării sturionului la nivel naţional, regional şi european, iar punerea în aplicare a acestuia ar trebui monitorizată şi revizuită periodic;

-în ciuda interdicţiilor de pescuit existente, toate populaţiile de sturioni din Dunăre continuă să scadă şi astfel punerea în aplicare a acţiunilor PANEUAP este o urgenţă maximă;

-conservarea sturionilor este o provocare continuă, pe termen lung;

-mai multe factori de decizie trebuie implicaţi, iar coordonările atât între ţările riverane Dunării şi Mării Negre cât şi cele naţionale pe toate sectoarele sunt esenţiale pentru succes;

Fiecare ţară din Europa şi membră Convenţie de la Berna ar trebui să nominalizeze comisie de referinţă pentru conservarea sturionilor

Mai mult decât atât:

-SUBLINIAZĂ nevoia de a avea o monitorizare solidă şi îmbunătăţită a populaţiilor de sturioni, aşa cum este prezentat în PANEUAP. Aceasta este o condiţie necesară pentru a implementa măsuri specifice în vederea salvării populaţiilor de sturioni existenţi;

-ÎNDEAMNĂ toate autorităţile competente să recunoască importanţa monitorizării solide şi să furnizeze resurse suficiente pentru ca aceste activităţi să se poată desfăşura pe termen lung;

-APRECIAZĂ începerea coordonări monitorizării sturionilor şi a schimbului de date la nivel multinaţional; şi

-ÎNDEAMNĂ autorităţile competente să îmbunătăţească considerabil monitorizarea sturionilor pentru asigurarea unor evaluări transfrontaliere mai precise, inclusiv crearea unui grup de lucru comun de monitorizare, care să implice toate părţile interesate;

-ATESTĂ faptul că populaţiile de sturioni au nevoie de protecţie pentru a evita pierderile suplimentare datorate pescuit ilegal, neraportat şi nereglementat (IUU), cum ar fi braconajul şi capturile accidentale, pentru a preveni extincţia acestora şi pentru o conservare mai eficientă;

-ACENTUEAZĂ necesitatea prohibiţiei şi conservarea sturionilor pe termen lung datorită atingerii maturităţii sexuale la vârste înaintate şi implicit al ciclului de viaţă lung;

-ATESTĂ faptul că sunt necesare acţiuni suplimentare de reducere a capturilor accidentale de sturioni, din zonele de hrănire din Marea Neagră, unde aceştia îşi petrec o mare parte din viaţă;

-SUBLINIAZĂ necesitatea îmbunătăţirii capacităţilor instituţionale ale autorităţilor competente pentru gestionare eficientă populaţiilor de sturioni şi aplicarea măsurilor care se impun pentru protecţia acestora;

-SUBLINIAZĂ necesitatea unui mecanism de coordonare instituţional pentru un management eficient al pescăriilor din apele interioare;

-ÎNCURAJEAZĂ autorităţile să găsească soluţii sustenabile pentru comunităţile de pescari;

-SUBLINIAZĂ necesitatea creşterii gradului de conştientizare a consumatorilor în vederea reducerii cererii de caviar şi carne ilegală, provenite de la sturioni sălbatici;

-ACCENTUEAZĂ importanţa comunicării pentru a creşte conştientizarea în comunităţile de pescari şi de asemenea  implicarea activă a acestora în aplicarea măsurilor de conservare;

-REAMINTEŞTE că protecţia şi restaurarea (acolo unde este necesar) principalelor habitate de hrănire şi reproducere sunt condiţii indispensabile pentru supravieţuirea populaţiilor care încă trăiesc în sălbăticie şi pentru ca măsurile de conservare (precum populările) să fie eficiente;

-REAMINTEŞTE, de asemenea, că protecţia şi restaurarea coridoarelor de migraţie sunt esenţiale pentru conservarea reuşită a sturionilor;

-ÎNDEAMNĂ autorităţile competente să:

-UTILIZEZE toate instrumentele relevante şi să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că habitatele şi coridoarele de migraţie existente nu vor mai suferi deteriorări iar,  acolo unde se impune vor fi luate măsurile necesare pentru restaurarea acestora; şi

-INTENSIFICE eforturile pentru a realiza coridoare de migraţiune peste barajul de la Porţile de Fier

-APLICE măsuri de precauţie atunci când proiectările de infrastructură includ arealul sturionilor

-ÎNDEAMNĂ statele riverane să consolideze zonele marine şi fluviale protejate şi a infrastructurii verzi pentru eficientizarea managementului habitatului sturionilor;

-DECLARĂ în concordanţă cu actualul status al populaţiilor de sturioni din Dunăre şi Marea Neagră, măsurile ex-situ sunt esenţiale pentru populaţiile de sturioni şi reprezintă ultima şansă pentru conservarea speciilor de sturioni nativi şi pentru restabilirea programelor de populare în Dunăre. În mod ideal se vor construi trei facilităţi ex-situ în Bazinul Dunării, pentru a evita pierderea speciilor datorită erorilor tehnice sau umane;

-SOLICITĂ un angajament clar şi semnificativ al autorităţilor naţionale şi regionale pentru conservarea ex-situ a populaţiilor sturionului;

-RECOMANDĂ ţărilor riverane să se pună de acord cu privire la locaţie, împărţirea costurilor, obiective, reguli şi să aibă strategii comune pentru facilităţile ex-situ;

-SUBLINIAZĂ necesitatea urgentă pentru susţinerea conservării ex-situ atât prin instrumente financiare naţionale cât şi internaţionale care să asigure o finanţare de bază, preferabil, pe termen lung;

-SUBLINIAZĂ necesitatea măsurilor de conservare ex-situ, să fie realizate în strânsă colaborare şi prin partajarea costurilor între ţările, care împart aceleaşi stocuri;

-SUBLINIAZĂ necesitatea  de aplicare a principiilor care să asigure supravieţuirea şi diversitatea genetică a sturionilor, ca obiectiv principal în unităţile de conservare ex-situ;

-RECOMANDĂ faptul că facilităţile ex-situ să fie necomerciale pentru a evita dependenţa financiară, dar în acelaşi timp să utilizeze cât mai bine cunoştinţele specifice şi resursele sectorului privat;

-RECOMANDĂ verificarea originilor stocurilor de sturioni din fermele comerciale în vederea stabiliri sustenabilităţii pentru facilităţile ex-situ;

-SUBLINIAZĂ faptul că finanţarea necesară îndeplinirii obiectivelor şi existenţa unor structuri competente sunt o condiţie necesară pentru implementarea cu succes a PANEUAP;

-ACENTUEAZĂ faptul că monitorizarea continuă a implementării PANEUAP este vitală pentru eficientizarea măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor;

-ACENTUEAZĂ necesitatea promovării acţiunilor de conservare a sturionilor către toate instituţiile şi entităţile guvernamentale pentru eficientizarea acţiunilor de conservare;

-ÎNDEAMNĂ toate statele riverane Dunării de Jos şi ale Mării Negre şi autorităţilor cu competenţe în domeniul pescăriei să coopereze pentru o mai bună coordonare a măsurilor de monitorizare, protecţie şi refacere a populaţiilor de sturioni din Dunărea de Jos şi Marea Neagră;

-INDEAMNA toate statele din raza de acţiune să consolideze sistemul de arii protejate marine şi fluviale şi infrastructura verde pentru o gestionare eficientă a habitatelor de sturioni;

-RECOMANDĂ introducerea conservării sturionilor în strategiile macro-regionale relevante şi în Black Sea Maritime Agenda;

-în plus, CONSIDERĂ faptul că participarea la toate nivelurile relevante ale guvernului poate facilita accesul la instrumente de finanţare internaţionale în funcţie de necesitate;

-SOLICITĂ tuturor autorităţilor competente din statele membre ale UE să se asigure că nevoile financiare pentru punerea în aplicare a PANEUAP sunt incluse Planul Naţional de acţiuni prioritare aflate sub Directiva Habitate şi a programelor naţionale pentru finanţare Europeană;

-SOLICITĂ Comisiei Europene şi autorităţilor competente din ţările candidate la aderarea în UE şi care fac parte din Parteneriatul Estic să ia considerare măsurile de conservare a sturionilor în acordurile de finanţare.