Exclusiv Reînarmarea poate aduce prosperitate României. Expert: „Cândva am aplicat cu succes asta”
0România se confruntă cu mari probleme economice, iar în plus este obligată să cheltuiască sume uriașe pentru apărare. Un fost șef al industriei de apărare explică, pentru „Adevărul”, soluțiile care ar exista pentru a transforma povara acestor cheltuieli în prosperitate.
România pare a fi supusă unei noi corvoade și va trebui să aloce sume uriașe de la buget pentru apărare. Într-un context internațional complicat, cu un război la graniță, România nu are de ales. În plus, președintele SUA, Donald Trump, dar și secretarul general al NATO, Mark Rutte, insistă ca fiecare stat NATO să investească de acum 5% din PIB în apărare.
Tot mai mulți bani vor merge în apărare
Această creștere de la 2% sau chiar mai puțin din PIB, atât cât alocau până acum multe țări, până la 5% se anunță o adevărată provocare pentru orice stat, chiar și pentru cele cu o economie solidă și nesupuse deficitului.
Pentru România, țara cu cel mai deficit din PIB din Uniunea Europeană (9,3%) și cu mari probleme economice, îndeplinirea acestei misiuni se anunță aproape imposibilă. Există însă și un „dar”.
Aurel Cazacu, omul care a condus ani de zile industria militară a României, crede că există soluții și că investiția a 5% din PIB pentru înarmare nu înseamnă un coșmar, ci o oportunitate. Dacă România va investi cu cap acești bani și va recurge la o politică inteligentă, nu doar că alocarea unor sume atât de mari nu va mai fi o problemă, dar banii s-ar întoarce în economie, aducând noi locuri de muncă, prosperitate și o industrie solidă.
Pentru acest lucru, însă, ar trebui asigurată stabilitate și continuitate nu doar la nivelul guvernului și a miniștrilor de resort, ci și la nivelul experților și a directorilor de fabrici de armament.
Regula numărul 1 – continuitatea și competența
„Fără stabilitate nu se poate face absolut nimic, pentru că orice politică implementată de un ministru și de directorul unei fabrici este automat anulată și schimbată peste un an sau peste câteva luni, în funcție de când se schimbă guvernul. Așa că nicio politică nu poate să dea roade în condițiile astea. În plus, la nivelul conducerii industriei de armament trebuie aduși oameni competenți și nu sinecuri numite doar pe criterii politice. România are suficienți experți în acest domeniu, rămâne doar să-i folosească. Din păcate, în ultimii ani, i-a folosit prea puțin”, spune Cazacu.
El consideră că România trebuie să atragă fondurile europene care vor fi puse la dispoziția țărilor membre UE, iar în același timp să fie dispusă să colaboreze și cu alte state.
„Se vorbește doar de austeritate, auzim doar de taxe, taxe și iar taxe. Dar avem două mari probleme din cauza noastră. Nu atragem fonduri europene și nu suntem capabili să colectăm la buget banii din actualele taxe și să asigurăm o dezvoltare economică reală. În momentul în care am crește absorbția și am colecta mai mulți bani din actualele taxe, nu ar trebui să mai creștem taxe și impozite, iar economia ar fi pe plus. În același timp, ar trebui să ne îndreptăm atenția și spre alte oportunități și să facem afaceri cu state cu care făceam odinioară, pentru a obține profituri. Adică trebuie să ne uităm un pic și la relațiile externe, să vedem cu cine avem și cu cine nu relații și să le punem în valoare pentru a ne ajuta la dezvoltarea economică. Putem face afaceri profitabile cu diverse state, iar profitul s-ar reflecta în taxe și impozite, inclusiv din export la bugetul țării”, mai spune Cazacu.
România ar avea un AS în mânecă pe care l-a folosit și anterior, inclusiv în anii dinainte de Revoluție și apoi în anii 90-2000. Departe de a ridica în slăvi acele vremuri, Aurel Cazacu susține că au existat și câteva politici bine gândite, care au dat rezultate importante și care ar putea fi cel puțin luate din nou în discuție.
„Eu, cât am fost în anumite poziții, m-am folosit foarte mult de persoanele care au studiat în România. Mulți dintre străinii care au studiat la noi erau membri în parlamentele și în guvernele din țările dumnealor sau au ajuns să ocupe poziții importante în companii de calibru. Făcusem lista acestor persoane care au studiat în România pentru a-i contacta, pentru a discuta și pentru a reuși să demarăm afaceri importante. Adică eu mă ocupam de armament, dar chiar dacă unii dintre ei se ocupau de agricultură sau de industrie ori de învățământ, eu m-am folosit de relațiile dumnealor pentru a mă promova în partea de apărare. Deci cândva am aplicat cu succes asta”, mai spune expertul.
O colaborare profitabilă
Așa a ajuns România să facă afaceri care au asigurat câștiguri importante, iar profiturile au ajuns la bugetul de stat. Afacerile respective ar fi putut aduce și mai mult profit dacă România nu s-ar fi confruntat cu problema lipsei de continuitate la nivelul conducătorilor.
„M-am folosit de străinii care au învățat la noi să mă promoveze la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, în departamentele care se ocupau de situații de urgență. Peste tot. Și așa au apărut afaceri importante. Pentru că, vedeți, un minister al Apărării are nevoie nu doar de tancuri, avioane și drone. Armatele au nevoie și de îmbrăcăminte, alimente și nu numai pentru militari. Dacă obții fie și un contract pentru livrarea de lenjerie pentru Ministerul Apărării într-o țară ca SUA, suma, profitul poate fi uriaș. Pentru că unei țări ca SUA nu ai cum să-i vinzi tancuri, dar poți face alte afaceri, de exemplu să le livrezi textile pentru armată”, explică Aurel Cazacu.
Iar cazul Statelor Unite ale Americii nu este singular. Afaceri importante se pot face și cu state mai mici, țări din Africa, Asia și nu numai.
„Pentru asta e un pic de muncă și e nevoie și de strategii. De exemplu, un element important în aceste țări pe care eu l-am folosit erau perioadele alegerilor, de care țineam cont. Mereu în anii pre-electorali și în anii electorali, țările respective achiziționau armament. Pe urmă, erau țări care aproape în fiecare an aveau probleme, cum am avut noi inundații, așa că aveau nevoie de alte echipamente. Apoi, Poliția lor avea probleme cu situațiile de urgență, la fel. Și noi veneam și le oferam echipamente, ne pregăteam din timp și apelam la acei oameni aflați în puncte cheie, care studiaseră la noi și care se simțeau încă apropiați de România”, mai spune Cazacu.
Practic, România a ajuns să aibă specialiști care se ocupau doar de aceste detalii.
„Pentru asta nu ne duceam doar noi, cei care vindeam, ci organizam și întâlniri la nivel înalt, la nivel diplomatic. Chiar dacă era să meargă și președintele, dar important era ministrul de resort, important era primul ministru, organizam vizite, aveam grijă de aceste relații și toată lumea era fericită. Atât noi, cât și cei din țările respective, pentru că îi ajutam să își rezolve niște probleme. Și era, ca să zic așa, un dialog comun. Vorbeam aceeași limbă toată lumea”, susține el.
Unde se poate ajunge
Ulterior, aceste țări au ajuns să trimită în România și mai mulți tineri pentru a fi formați la universitățile de aici, dar și pentru cursuri militare.
„Și pentru asta le solicitam oficialilor străini «Dom'le, dați-ne zece comandanți de plutoane pe care să-i luăm să facă anumite cursuri în România». Având specialiști în acest domeniu militar și în domeniul Ministerului de Interne, în domeniul securității și nu numai, le puteam oferi și asta. Și răspundeau mereu pozitiv. În opinia mea, aceste propuneri ar trebui să ajungă chiar până la CSAT, iar de acolo să se aprobe un plan, pentru că acest plan și dezvoltarea economică țin de securitatea României. Pentru că atâta timp cât eu ca țară mă dezvolt economic, întăresc securitatea României. Este un lucru foarte, foarte important”, susține Cazacu.
România ar avea acum și un alt avantaj. Având în vedere că face parte din UE și NATO, are o imagine și mai bună, ceea ce garantează că produsele românești sunt acum de o calitate și mai bună decât erau în acei ani.
„Noi ca țară, de când am intrat în NATO și, pe urmă, de când suntem aici în Uniunea Europeană, am avut acces la anumite tehnologii, la produse bune și produse cu acest standard deosebit care se produceau și se mai produc în Uniunea Europeană. Acum, am putea beneficia și de acest atu. Pe urmă, ca să continuăm acest lucru, noi le ofeream locuri la facultăți în România, le ofeream anumite cursuri la Ministerul Apărării, ca să trimită studenți, să trimiată specialiști. De exemplu, noi produceam multe lucruri de care și ei aveau nevoie.”
Interesate de aceste aspecte ar fi și acum o serie state de pe toate continentele. Astfel, s-ar obține și noi piețe de desfacere și s-ar deschide afaceri profitabile pentru România și economia sa.
„Mă gândesc de exemplu la țări arabe, la țări din nordul Africii, centrul Africii, țări din Asia Centrală, Asia îndepărtată. Pentru că avem și acum acolo oameni care au studiat aici și care ar putea din nou să facă lobby pentru România. Pentru că, repet, în România au studiat mulți, mulți, mii de străini, iar câteva sute au ajuns în funcții de răspundere. Și eu cât am fost m-am folosit de ei. Am încercat și după aceea, când am ieșit la pensie, le-am sugerat celor aflați la putere să continue să facă asta, pentru că era în folosul României. Gândiți-vă că am avut peste 40 de firme de comerț exterior în toate domeniile, ceva de neimaginat, și aceste firme obțineau bani, făceau profituri serioase”, mai spune el.
Miliarde și miliarde profit din computerizarea țărilor africane
Azi, România ar putea să le asigure acestor state specialiști în cybersecurity și alte domenii conexe.
„Inițial au fost trei categorii de forțe militare - apă, aer, sol, dar în ultimul timp a apărut cea de-a patra categorie, care este cyber security. La cyber security suntem foarte buni. Acum, noua conducere a României ar trebui să se implice și să facă ceea ce trebuie făcut ca să exportăm sisteme de cibernetică. Și nu numai. În aceste țări chiar și agricultura are nevoie de computerizare, și transporturile, spitalele, școlile, industria, armatele. Peste tot e nevoie. Ne putem uita și spre state ca Malaysia, Thailanda, Indonezia, Vietnam, Bangladesh, la țările din America de Sud și așa mai departe. Noi avem specialiști buni în aceste domenii, iar pentru asta nu există preț de raft. România poate ajuta astfel de țări să-și computerizeze armata, transporturile, spitalele etc. Să nu uităm că anul trecut, dacă nu mă înșel, excelența sa doamna ambasadoare a Statelor Unite în România a spus clar că jumate din specialiștii de la NASA sunt de origine română”, adaugă Cazacu.
Țările care ar trebui vizate sunt, spune expertul, Egiptul, Nigeria, Algeria, Maroc, Malezia, Thailanda, Indonezia, Vietnam. Și nu doar ele.
„Și din Europa putem să lucrăm excelent cu țări precum Germania, Franța, Italia și Mare Britanie. Și să nu uităm de SUA”, mai spune Cazacu.
Putem fi utili și NATO și UE
În plus, România se poate face utilă și NATO și UE dezvoltând relații cu state cu care Bucureștiul a avut tradițional relații bune dintotdeauna, dar care au fost și sunt reticente în ce privește țări ca SUA, Franța sau Marea Britanie.
„Americanul sau francezul are o problemă cu primirea delegațiilor străine din anumite țări din Africa, din Orientul Mijlociu, din Asia. Și atunci, România a avut mereu relații bune cu astfel de state și putem noi să intermediem. Sau dacă americanii sau alte țări puternice deschid o fabrică de tancuri la noi, vor produce cu siguranță doar un model sau poate două. Așa că dacă vor să facă afaceri și cu state în care nu au foarte mare încredere, una e să vină delegațiile din acele state în România, să vadă fabrica unde se produce doar un singur fel de tanc, cel pentru care vor contract, și altceva e să-i aducă americanii la ei și să vadă ce tancuri produc, cum le produc și să fure poate ideile. Adică la mine, în România, nu are ce să vadă, informații pe care să le folosească împotriva noastră sau a americanilor. E un exemplu”, adaugă Aurel Cazacu.
Expertul ar fi dispus să contribuie și să ajute, dacă se va dori reînnodarea acestor relații.
„Eu, Aurel Cazacu, spun cu toată răspunderea că nu ar fi rău ca cei care ne conduc să inițieze astfel de lucruri în favoarea României. Pentru că mai sunt țări unde avem persoane care au studiat în România și care sunt în Parlamentele și în Guvernele acelor țări. Și mulți dintre ei au legături foarte bune cu România, pentru că pot să spun că majoritatea dintre ei sunt căsătoriți cu persoane din România. În multe cazuri copiii lor studiază în România, au și proprietăți imobiliare în România, România fiind o țară cu temperaturi bune”, arată el.
Există însă și detalii de care evident că ar trebui ținut cont. De exemplu, experții români care ar merge în țările arabe pentru a face afaceri ar trebui să fie bine familiarizați cu stilul și obiceiurile viitorilor parteneri de afaceri. De asemenea, ar trebui ca experții să aibă cunoștințe solide de relații internaționale.
„Eu pot să vin cu un exemplu de acum câțiva ani, când m-am dus în unele țări, iar aici nu pot să dau nume, pentru că se știe, armamentul se vinde de la nivel de ministru al Apărării, iar unele informații sunt sensibile. Revenind, când ne-am dus în anumite țări din Africa, mi s-a spus, «știți, când ajungeți la domnul președinte, nu cumva să ziceți ceva rău de China, noi avem cele mai bune relații cu ei». Sigur că nu aveam de ce să vorbesc despre China cu ei și nici nu am ceva cu chinezii, dar astfel de amănunte trebuie știute”, susține Aurel Cazacu.
În ce privește legalitatea acestui lobby, prin care România practic își asigură bunăvoința unor persoane importante aflate în funcții cheie în acele state, Aurel Cazacu spune că nu se încalcă legea.
„Noi, românii, dacă vrem acum să ne ducem să computerizăm jumate de Africa, jumate de Africa ne așteaptă și ne primește. Dar ei acum n-au cu cine vorbi, nu cunosc și nu știu miniștri sau parlamentari români. Ei ne așteaptă. Dar trebuie să te duci, să dai dovadă de seriozitate și să ai continuitate. Și chiar dacă schimbi guvernul sau n-ai guvern o perioadă, totul trebuie să meargă foarte bine înainte, să nu existe impredictibilitate. Și încă ceva: chiar dacă este la limita legii, acest lobby nu o încalcă, așa că se poate acționa. Accesul la aceste piețe ne-ar aduce afaceri de zeci de miliarde și profituri pe măsură. Și atunci de ce să nu acționăm?”, punctează expertul.
Industria militară și industria orizontală
Aurel Cazacu este convins că industria de apărare poate fi una dintre vedetele industriei României pe termen mediu și lung. Chiar dacă investițiile necesare sunt de regulă mari, profiturile sunt pe măsură. În plus, într-o perioadă în care incertitudinea domnește, iar țări ca Rusia duc o politică din ce în ce mai agresivă, este esențial ca România să aibă propria industrie de apărare, iar aceasta să fie solidă.
„Industria de apărare este un element care poate să fie baza relansării economice a României. Și mă gândesc aici și la dotarea armatei României. Avem nevoie să repunem pe picioare atât industria de apărare, partea de asamblare, dar e nevoie să punem pe picioare în paralel și o industrie orizontală care nu este neapărat de apărare. Aici mă gândesc la o industrie orizontală care să-mi producă componentele. Am nevoie să produc, să pun pe picioare o parte din industria chimică care să-mi producă pulberea pentru explozibil, de exemplu, care e folosită și în construcțiile infrastructurii, a autostrăzilor, de exemplu. Și nu numai. Iar noi nu avem pulbere, ci o luăm de la sârbi. Care sârbi ca să o facă, importă nitroceluloza de la ruși. Și asta e 80% din nevoie. E nevoie, e obligatoriu să o producem noi în România”, mai spune expertul.
Avantajele României ar fi faptul că are suficientă forță de muncă, iar industria de apărare poate fi cuplată inteligent cu industria civilă, astfel încât anumite fabrici să producă și componente pentru comerț, dar și pentru armată.
„Prin dotarea noastră, în primul rând, descurajăm orice potențial inamic. Doi - creștem încrederea populației în armată, iar trei - creștem încrederea personalului militar că are cu ce și poate să apere România. Și punctul patru - ne dezvoltăm economic. Pentru că, și revin la acea industrie pe orizontală, diferența nu e mare între o garnitură pe care o pun pe cel mai bun automobil sau pe un tanc. Și așa voi da de lucru industriei și pentru componente militare. Așa pot ca țară să aloc și 5% apărării, fără probleme, pentru că acei bani vin categoric înapoi. De fapt, reprezintă o investiție și încă una profitabilă din toate punctele de vedere, dacă se face cu cap”, conchide Aurel Cazacu.
Cine este Aurel Cazacu
Expert în industria militară, Aurel Cazacu lucrează încă din 1988 în acest domeniu. A lucrat între 1988 și 2004 la Romtehnica, unde a deținut diverse funcții de conducere. Între 2001 și 2004 a fost director la Romtehnica. În februarie 2005 a devenit șeful industriei de apărare și președinte al CA-ului Romarm, până la finele anului 2009. Începând cu 2010, a lucrat și a avut funcții de conducere la diverse companii americane, inclusiv în Irak și Kuweit.
Se încarcă comentariile...
