FOTO Idee de business: cultura de porumb zaharat. Avantajele afacerii, explicate de fermieri din Dolj

Trei tineri din Dolj au cultivat porumb zaharat pe o jumătate de hectar, iar după 5 ani au ajuns la 15 hectare. Îl vând cu 50 de bani, iar pe litoral turiştii îl cumpără de 10 ori mai scump.

Andrei Segărceanu, informatician, şi prietenii săi agricultori, Mădălin Vintilă şi Ionuţ Vanţu, au hotărât în 2013 să investească în cultura de porumb zaharat, pe langă usturoi şi cartofi. Cu terenurile pe care le aveau de la părinţi şi cu cele luate în arendă, au reuşit să înfiinţeze în localitatea doljeană Poiana Mare o firmă pe care au denumit-o Ferma din Poiană.

Cel care a venit cu ideea a fost Andrei: „Auzisem că afacerea cu porumb zaharat poate fi una profitabilă şi le-am propus asociaţilor mei sa încercam şi noi. Ne-a fost oarecum teamă şi am demarat totul doar pe o jumătate de hectar. Îmi amintesc, nu a fost un an extraordinar, vremea ne-a cam creat probleme, dar tot am scos în jur 23-24.000 de ştiuleţi. I-am vândut imediat şi ne-am dat seama că cerinţa este foarte mare.”
 

Încet, încet afacerea a început să se extindă. „Acum cultivăm porumb zaharat pe o suprafaţă de 15 hectare. Anul 2018 pare a fi un an foarte bun. Avem solicitări de peste tot din ţară, dar normal cantităţile cele mai mari pleacă spre litoral. Un an bun înseamna că la suprafaţa pe care noi o avem, recolta se ridică la 400 de mii de ştiuleţi”.

De la informatică, la agricultură

Andrei Segărceanu este informatician. Până să intre în aceasta afacere, nu ştia nimic despre agricultură: „Am citit mult. Eu am făcut Automatică, am o firmă de software, habar nu aveam ce înseamnă agricultura. Într-o iarnă am citit toate cursurile de la Facultatea de Agronomie de pe un site de specialitate şi aşa a început să mă pasioneze agricultura. Cultivarea de porumb zaharat a fost o provocare şi mă bucur că am reuşit să dezvoltăm şi acest proiect. Este o cultură profitabilă, nu necesită foarte multă muncă, iar produsul este cu adevărat deosebit. Noi ne-am axat mai mult pe porumbul zaharat denumit Desert. Acesta se caracterizează prin coacere rapidă, gust foarte dulce, culoare plăcută şi aromă deosebită. Are 14-16 rânduri de boabe, o lungime a ştiuletului de 20 – 22 cm, iar greutatea este de 350 – 360 grame, uneori chiar 400 grame”, explică Andrei Segărceanu.

La un hectar, profitul este de peste 1000 de euro

Porumbul zaharat este livrat din Poiana Mare în toată ţara. Cele mai multe solicitări vin, bineînţeles, de pe litoral. „Acolo duc distribuitorii cel mai mult porumb zaharat pentru că are un gust aparte şi comercianţii au văzut că turiştii îl preferă. Se vinde la bucată, nu la kilogram, de aceea fiecare ştiulete trebuie sa fie de calitate superioară. De la noi, o bucata pleacă in medie cu 50 de bani, iar la turisti ajunge… 5 lei”, adaugă fermierul şi zâmbeşte uşor. Explică: „Toată lumea are cheltuieli, transportul costă, oamenii trebuie platiţi, chiar şi fiertul porumbului costă şi, probabil, de aceea preţul este de 10 ori mai mare…  Nu ştiu”. Despre profit, Andrei Segarceanu evită să vorbească prea mult. „Este o afacere profitabilă, dar pot fi şi ani buni, şi ani mai puţin buni. La un hectar… se pot câştiga peste 1000 de euro”, explică tânărul fermier.  

Cum deosebeşti porumbul zaharat de cel furajer
 

Fermierul spune că doar un specialist poate face diferenţa între porumbul zaharat şi cel furajer. „Clienţii trebuie doar să guste un bob. Daca este dulce, atunci este sigur zahara. Altfel, e greu să-l diferenţiezi. Mai este un lucru foarte important pe care oamenii trebuie să-l ştie. Porumbul zaharat nu se dă ca hrană porcilor pentru că vor muri”.  

Chiar dacă este foarte dulce, specialiştii spun că o cană de boabe de porumb furnizează in jur de 130 de calorii, ceea ce înseamnă că cei care simt nevoia să mănânce ceva duce pot înlocui ciocolata sau prăjitura cu un porumb zaharat. 

Porumbul dulce conţine mai puţin gluten decât restul cerealelor. Americanii preferă să-l mănâce crud, fără să fie fiert sau copt.