FOTO Musulmanca îndrăgostită de portul tradiţional românesc: „Mă simt foarte norocoasă că strămoşii mei s-au aşezat în Dobrogea“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Epsen şi cămaşa cu platcă de Dobrogea Sursa Facebook Epsen Memet
Epsen şi cămaşa cu platcă de Dobrogea Sursa Facebook Epsen Memet

Epsen Memet (50 de ani), o tătăroaică din Constanţa, face parte din grupul Cusături Dobrogene, al pasionatelor de tradiţie populară. Pentru ea, ia este cel mai frumos obiect de îmbrăcăminte.

GALERIE FOTO

A îmbrăcat prima ie la vârsta de 7 ani, la o sărbătoare în neam, când părinţii ei erau naşi de cununie. Ziua o va ţine minte toată viaţa, pentru că s-a simţit atât de frumoasă, elegantă şi aparte printre nuntaşi. Acum are 50 ani şi se simte la fel de frumoasă, elegantă şi aparte - pentru că tătăroaica Epsen Memet din Constanţa este o mare îndrăgostită de costumul tradiţional românesc.

Ia din copilărie, îmbrăcată la nunta tătărească

Epsen priveşte nostalgică fotografia de la nunta din anii ’70, unde a avut un rol foarte important: era fetiţa naşilor de cununie. Ia aceea avea mâneci largi şi era asortată cu un brâu brodat cu flori, prins la fusta de culoare închisă. „Când a fost vorba să aleg cu ce mă îmbrac la marele eveniment, nici nu mi-a trecut altceva prin cap decât frumoasa ie pe care o văzusem la mama, şi ea fană a iei româneşti“, zâmbeşte tătăroaica.

La şcoală a dat din nou de artizanat, la orele de lucru manual. Acolo a învăţat să ţeasă covoare populare, iar sentimentul de linişte şi pace pe care îl avea când se aşeza la războiul de ţesut şi l-ar dori din nou. „Mi-ar plăcea tare mult să-mi cumpăr un război de ţesut şi să mă apuc de lucru. Este greu, mai ales cu urzeala. Ţesutul nu e la îndemâna orişicui, trebuie multă îndemânare, multă migală. Nu e pentru oameni care îşi pierd rapid răbdarea şi vor să facă mereu altceva“, consideră Epsen. 

image

De când a intrat în grupul Cusături Dobrogene, tătăroaica nu ratează niciodată întâlnirea de miercuri seara, când femeile pasionate de portul popular se adună la şezătoare şi lucrează împreună. „De la ele mă inspir, ele mă ajută să găsesc motivul potrivit, să descâlcesc iţe, să duc la bun sfârşit un model. Ca să-mi termin ia la timp pentru un eveniment, s-au strâns toate şi au lucrat cot la cot cu mine. Ia mea poartă aşadar amprenta tuturor prietenelor mele din grup“, zâmbeşte ea.

Ia din Dobrogea, o cămaşă fără podoabe

Ia lui Epsen este, de fapt, o cămaşă dobrogeană cu platcă, pentru că Dobrogea este singura regiune a ţării care nu are o ie propriu-zisă. Amestecul de populaţii a dus la adoptarea unui port popular simplu, fără podoabe evidente sau motive sofisticate, în care predomină culorile roşu, albastru sau negru. Piesa de rezistenţă este cămaşa din pânză de bumbac, simplă sau cu dungi (chirachie).

În horă, de Sânziene Sursa Facebook Alin Ciprian 

Epsen Memet din Constanţa - musulmancă îndrăgostită de ie portul tradiţional românesc la horă de Sânziene Sursa Facebook Alin Ciprian

Cămaşa este croită din foi, are platcă sau mâneci prinse din umăr cu clin. Femeile poartă două pestelci cu motive geometrice dispuse pe lateral, în vărgi verticale, având în centru cusături „stropituri“ sau „pui“. Pe cap poartă tulpan, din pânză subţire, pe care cos uneori bănuţi - asemănător musulmancelor. Straiele se aseamănă în multe privinţe cu cele orientale sau slav de pe aceste meleaguri, toate având în comun pecetea balcanică.

Semnul tătăresc din costumul românesc

Pe cămaşa sa dobrogeană, Epsen a cusut câteva lalele, iar la gât poartă un zgărdan care-i aminteşte de originea ei tătărească. Zgărdanul este azuriu, aşa cum e steagul Crimeeii, peninsula din Marea Neagră de unde provine familia ei. Din acest motiv, Epsen are o preferată: ia de Bistriţa, care are în cusătură azuriul pe care-l asociază cu patria străbunilor crimeeni. 

„Mă simt foarte norocoasă că strămoşii mei s-au aşezat în Dobrogea, pământul care a devenit casa noastră. Aici nu există diferenţe între oameni şi este o atitudine frăţească între toate etniile. Aşa e firesc, aşa e obiceiul la noi, în Dobrogea. Eu sunt dobrogeancă tătăroaică, iar prietena mea cea mai bună este dobrogeancă aromâncă. În casă vorbesc limba maternă, dar eu gândesc în româneşte“, spune Epsen Memet.

Ia care te scoate din anonimat

Ia va fi întotdeauna arma secretă din dulapul româncelor. Când nu vrei să intri în competiţie cu haine luxoase şi sclipitoare, când vrei să câştigi prin simpla prezenţă, îmbracă o ie şi devii apariţia de senzaţie. 

Epsen Memet din Constanţa - musulmanca îndrăgostită de ie portul tradiţional românesc Sursa Facebook EM

„Am văzut asta întâmplându-se de nenumărate ori. Efectul este garantat. De Ziua Universală a Iei, la 24 Iunie, eram toate fetele din grupul de Cusături Dobrogene îmbrăcate în costumele populare şi am colindat prin centrul Constanţei, mergând în zona veche spre Piaţa Ovidiu şi apoi mai departe spre faleza Cazinoului, unde începea spectacolul de Sânziene. Era plin de lume la terasele din zona veche şi când am apărut noi s-a făcut linişte. Toate capetele s-au întors şi ne-au privit cu fascinaţie cât am trecut, fără să-şi ia ochii de la noi... Este o reacţie firească la vederea iei. Este ca o vrajă care pune stăpânire pe tine, pentru că oamenii simt că acea ie este obiectul de preţ al neamului românesc“, mărturiseşte Epsen.

Secretul iei

Pentru cineva care a pus mâna pe acul de cusut încercând să-şi decoreze propria ie, Epsen ştie ce înseamnă migala şi preţiozitatea la un asemenea vestmânt. „Ia era mândria oricărei femei. În ie îşi punea toată pasiunea, toate visurile şi dorinţa de a avea cea mai frumoasă cămaşă. Fiecare împunsătură de ac era făcută cu suflet pentru că, la sfârşit, femeia ştia că va fi admirată şi făloasă de ce a ieşit din mâinile ei. Ia transmite acest mesaj de mândrie, îţi impune o prestanţă, te scoate din anonimat şi atrage admiraţia tuturor“, arată Epsen. 

Epsen şi suratele ei din grupul Cusături Dobrogene Sursa Facebook Angelica Dobrin

Epsen Memet din Constanţa - musulmanca îndrăgostită de ie portul tradiţional românesc Sursa Facebook Angelica Dobrin

Peste tot unde au fost îmbrăcate în port popular, iubitoarele iei au fost în centrul atenţiei. Când lasă ia acasă, devin anonime, ca un om de rând pe lângă care treci fără să-l reţii. Ele ştiu că ia cere şi dă o atitudine pe măsură, ca şi cum ar scoate la iveală ce e mai bun din tine. „Ia mă scoate din orice încurcătură vestimentară. Indiferent de ocazie, când pun o ie pe mine, mă simt cea mai elegantă - chiar dacă port blugi sau fustă“, recunoaşte tătăroaica.

Visul unei tătăroaice

Pe lângă ia românească, Epsen mai iubeşte marea, la fel de mult. Îi place să călătorească pe Marea Neagră, se bucură de prietenii ei de diferite naţii şi visează să rămână alături de suratele ei de la Cusături Dobrogene ca să ţeasă în continuare poveşti pe pânza care le farmecă. Meştereşte podoabe de purtat la gât şi are în plan să-şi facă singură câteva piese din portul etnic tătăresc, pentru a-şi întregi colecţia. 

Mama, Sevi, o susţine în pasiunea ei, pentru că o consideră de înţeles şi, vorba ceea, ce este frumos îi place şi lui Dumnezeu. „Mama e mai ceva decât mine, ştie toţi sfinţii din calendar, vine cu mine la şezătoare. Doar de la ea am văzut ia, de când eram mică“, râde Epsen. 

Gusturile sunt în familie: îi împărtăşesc pasiunea pentru portul românesc verişoara Fisun şi nepoata Arzu Ege. Când îmbracă toate ia şi ies la paradă, frumoasele dobrogence opresc circulaţia în oraş. „Sunt tătăroaică, dar mă simt româncă şi port cu mândrie costumul tradiţional românesc“, se confesează Epsen, fiica iei. 

Pe aceeaşi temă: 

Prietenia pe viaţă între o tătăroaică, o aromâncă şi o săsoaică din Dobrogea: „Suntem un puzzle etnic şi dovada că se poate trăi în armonie“

FOTO Cabinet de avocatură transformat în mic muzeu. Colecţionară: „Când îmbrac costumul tradiţional, încep să strălucesc“

FOTO Nunta tradiţională la lipoveni. Imagini fermecătoare, de o frumuseţe care te lasă fără cuvinte

FOTO Regiunea fără ie. Cum arată în Dobrogea cămaşa tradiţională a portului popular românesc

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite