Votul electronic în România: cât de departe suntem de acest sistem şi ce s-a întâmplat în prima ţară care l-a adoptat
0Votul electronic ar putea fi soluţia pentru accesul facil la vot pentru toţi alegătorii, fie că locuiesc în România, fie că s-au stabilit în străinătate. De asemenea, sistemul ar putea avea ca efect creşterea participării la vot a tinerilor. E-votul este o noutate în majoritatea statelor lumii: din Europa, doar Estonia foloseşte votul electronic, dar şi unele cantoane din Elveţia şi francezii din străinătate.
Norvegia, Marea Britanie, Lituania şi Germania au încercat votul prin internet, însă au amânat implementarea sa pentru varii motive. Cercetătorii Centrului pentru Studierea Democraţiei din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj au prezentat, în cadrul unei dezbateri publice, rezultatele analizei privind implementarea votului prin internet.
Estonia, prima ţară din lume care a introdus votul electronic
„Estonia a fost prima ţară din lume care a introdus votul prin Internet la nivel naţional şi a progresat foarte mult astăzi în această direcţie, proporţia voturilor exprimate astfel atingând chiar 30% la alegerile precedente. E-votul estonian se bazează pe infrastructura de e-guvernanţă estoniană, cea mai performantă infrastructură electronică naţională din lume. Cetăţenii estonieni utilizează cărţile de identitate biometrice şi pot primi carduri SIM speciale suplimentare, care pot fi utilizate pentru a vota online, pentru a plăti impozite sau pentru a accesa diferite servicii publice disponibile pe Internet prin site-uri web de e-guvernanţă. Cu ajutorul unui cititor de carduri similare cu cele utilizate în e-banking, alegătorii se pot autentifica şi pot intra în aplicaţia de vot cu un număr PIN care este generat de fiecare dată când are loc o operaţiune”, a susţint George Jiglău, cercetător la CDC.
Votul online necesită descărcarea şi instalarea unei aplicaţii care a fost special concepută şi securizată pentru fiecare rundă de alegeri. Alegătorul deschide aplicaţia şi primeşte lista de candidaţi. Pentru înregistrarea şi centralizarea voturilor exprimate online sistemul estonian este din nou ilustrativ, deoarece aici există trei servere utilizate pentru această procedură.
„După înregistrarea online, cetăţenii pot vota cu câteva zile înainte de deschiderea secţiilor de votare. Interesant este faptul că alegătorul se poate răzgândi de mai multe ori şi efectiv să voteze de mai multe ori. Cu toate acestea există un singur vot înregistrat – ultimul exprimat înainte de închiderea perioadei de vot prin internet, toate celelalte fiind şterse”, arată studiul CSD. Observatorii care au monitorizat alegerile estoniene din 2015 au criticat derularea votului prin internet, în special legate de măsurile de securitate: folosirea stickurilor de memorie şi a platformelor de e-mail precum Gmail pentru transferul voturilor, utilizarea de computere sau reţele de internet nesecurizate. Observatorii au atras atenţia asupra gradului insuficient de transparenţă a sistemului utilizat: de exemplu observatorii nu pot verifica numărătoarea voturilor.
Pro şi contra votului prin internet
CSD a sumarizat avantajele şi dezavantajele votului electronic:
Avantaje ale votului prin internet
Accesibilitatea votului pentru persoanele netransportabile sau pentru cetăţenii aflaţi în străinătate
Atractivitatea votului pentru persoanele tinere
Termeni de operare mai rapizi decât în cazul altor sisteme de votare
Reducerea costurilor pe termen lung
Potenţial pentru creşterea participării
Votul nu poate fi influenţat/constrâns de autorităţi sau agenţi ai partidelor
Mai mult timp pentru votare, în comparaţie cu o secţie de votare aglomerată.
Dezavatanejele votului electronic
Lipsa transparenţei: votarea şi numărarea voturilor, precum şi consolidarea rezultatelor nu pot fi observate.
Dificultăţi de accesare pentru alegătorii slab alfabetizaţi din punct de vedere tehnologic
Vulnerabilitatea sistemului la atacuri externe, mai ales în cazul unei soluţii necostisitoare
Costuri ridicate pe termen scurt şi în cazul în care participarea este redusă
În practică, în Norvegia şi Franţa nu s-a observat o creştere a participării.
Votul poate fi influenţat şi controlat de membrii anturajului.
Votul electronic în România
„În cazul votului prin internet, România se află în acest moment mult în urma altor state europene în ceea ce priveşte utilizarea internetului pentru operaţiuni online care presupun tranzacţii în bani sau furnizarea unor date personale (internet banking, cumpărături etc.). De asemenea, percepţia negativă asupra integrităţii alegerilor ar ridica suspiciuni suplimentare asupra votului prin internet şi este important de evaluat prima experienţă a României cu votul prin corespondenţă, ca mijloc de a vota de la distanţă, anul viitor. Există riscul ca folosirea votului prin internet fără o pregătire prealabilă temeinică şi o foarte bună informare, votul prin internet să fie un eşec care să îndepărteze populaţia de această metodă de vot pe termen lung”, se arată în studu CSD.
O altă problemă este accesul la internet şi cunoştinţele necesare în domeniul IT pentru a folosi votul prin internet. „Deşi numărul românilor conectaţi la internet creşte vertiginos, nivelul accesului la internet este în continuare unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Mai mult, numărul de români care se conectează frecvent la internet (în fiecare zi, sau aproape în fiecare zi) este cel mai mic din Uniunea Europeană”, se arată în studiu. De asemenea, în studiu se arată că „implementarea votului prin internet trebuie să aibă la bază principiul flexibilităţii şi alegerii: electoratul nu este constrâns să folosească un singur sistem de vot, ci are mai multe opţiuni, în funcţie de stilul fiecăruia de viaţă şi de preferinţe”.
Tentative de implementare a votului eletronic în România
Studiu CSD face o analiză a tentativelor de introducere a votului electronic în România:
„- 2003 - Guvernul României l-a implementat pentru militarii şi poliţiştii aflaţi în misiuni internaţionale. 1623 de soldaţi au votat folosind calculatoare puse la dispoziţia lor de către Ministerul Apărării Naţionale, se arată în studiu CSD.
- 2007, cinci parlamentari PDL au introdus un proiect de lege pentru a introduce votul prin internet . Iniţiatiativa doar prevedea introducerea votului prin internet, fără să expună o soluţie tehnică. Proiectul a fost respins de Parlament în 2008 , iar PDL nu a revenit cu un alt proiect.
- 2014 - PMP a introdus un proiect de lege privind folosirea votului prin internet, care prezenta doar puţin mai detaliat sistemul de vot, lăsând libertatea AEP să hotărască chestiuni tehnice importante. Proiectul de lege a fost respins în 2014 , dar a fost reintrodus de către parlamentarii PMP în 2015 .
- 2015 - PNL s-a declarat împotriva votului prin internet, pe care liderul său îl considera mai problematic decât votul prin corespondenţă. PSD, prin vocea Prim Ministrului Victor Ponta , propunea votul prin internet în timpul negocierilor privind votul prin corespondenţă. Însă, deşi aflat la guvernare şi în fruntea majorităţii parlamentare, PSD nu a luat nici o măsură concretă în direcţia adoptării votului prin internet".
Citeşte şi
Cinci motive pentru care e mai bine să ne alegem primarii în două tururi de scrutin
Se încarcă comentariile...
