Vor olandezii să pună mâna pe Portul Constanța? Cercetător UBB: „Teorii ale conspirației“

0
0

Atitudinea Olandei față de aderarea României la Spațiul Schengen nu are legătură cu Portul Constanța, ci cu corupția din România, spune cercetătorul Mihnea Stoica, fondatorul Centrului Cultural și Academic Olandez.

Premierul Mark Rutte cu președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă. FOTO: presidency.ro
Premierul Mark Rutte cu președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă. FOTO: presidency.ro

„Olandezii sunt direcți, dar și foarte pragmatici, nu prea pot fi duși de nas de politica dâmbovițeană și reacția lor vine în contextul acesta”, susține într-un interviu pentru „Adevărul” Mihnea Stoica, cercetător, lector universitar doctor în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (UBB).

Mihnea Stoica a studiat politică europeană comparată la Vrije Universiteit Amsterdam și a înființat, în cadrul UBB Cluj, Centrul Cultural și Academic Olandez. El vorbește despre elementele care determină atitudinea Olandei față de aderarea României la Spațiul Schengen și implicațiile politice și tehnice ale acestui proces. 

Premierul olandez Mark Rutte, „mult mai prietenos“

ADEVĂRUL: Care credeți că a fost mesajul premierului olandez Rutte în declarațiile făcute, zilele trecute, cu privire la aderarea României la spațiul Schengen? Putem să decriptăm un anumit rezultat al negocierilor?

Cu certitudine, tonul premierului Mark Rutte este mult mai prietenos decât în trecut. În 2019, întrebat despre aderarea României la Spațiul Schengen, el a fost foarte tranșant și a spus că România nu îndeplinește condițiile pentru aderare din perspectiva Olandei. Vedem așadar o schimbare în atitudine, chiar dacă a păstrat linia de comunicare coerentă a Olandei de foarte mulți ani.

Această aderare a României la Spațiul Schengen trebuie privită din două perspective mari:

1. Mediul de business. Olanda e cel mai mare investitor străin din România, cele mai multe companii străine din România au capital olandez. Pentru aceste firme, aderarea României la Schengen e de bun augur. Schimburile s-ar face mai ușor, profitul ar veni mai ușor și există și alte avantaje importante.

2. În același timp, trebuie să interpretăm poziția Oalndei și în cheie politică. Războiul din Ucraina a modificat puțin datele problemei, cu atât mai mult cu cât avem de a face sute de mii de refugiați ucraineni ce intră în România. Atunci, sigur că discuția e de natură tehnică, evident, dar niciodată UE în toată istoria sa nu a ținut cont doar de aspecte de natură tehnică, pentru că acest proiect al UE nu e un proiect tehnic. UE este o construcție politică, atunci evident că dimensiunea politică are rol fundamental în toată această poveste.

Apoi, trebuie să ne uităm către contextul politic din Olanda – unde există un număr de partide destul de vocale care manifestă atitudini mai puțin prietenoase cu privire la UE și la unele țări din estul sau din afara Europei, vorbim despre muncitori din estul Europei și imigranți din afara Europei. Rutte, fiind un personaj politic, trebuie să țină cont de această atitudine politică care se manifestă în Olanda. Nu putem să le extragem din ecuația politică dificilă, sau măcar sensibilă, din Olanda.

În primul rând, pe Rutte îl interesează să reprezinte olandezii și să nu facă mișcări bruște care să genereze și mai multă ostilitate față de țările din estul Europei. Rutte trebuie să mențină un balans foarte fin și prin această declarație arată deschiderea pe care guvernul său o are. Sigur că trebuie să-și ia și anumite măsuri de siguranță în comunicare pentru a evita viitoare probleme de politică internă în viitorul apropiat. 

„Olandezii sunt foarte direcți“

- Ce ne spune faptul că doar Olanda, din țările din UE, a rămas cu acest semn de întrebare cu privire la aderarea României la Spațiul Schengen? Sunt ei singurii care au „curajul” să ne spună că mai avem de lucru?

Ca observație preliminară, știm prea puțin despre cultura olandeză și olandezii știu prea puține despre cultura noastră și atunci probabil s-ar putea să fie și o dificultate în comunicare între cele două părți.

Olandezii, de felul lor, sunt oameni foarte direcți. Am studiat acolo și mă ocup de relația cu Olanda de la Centrul Olandez din cadrul UBB și am avut ocazia să-i cunosc bine. Ei sunt oameni foarte direcți și le place să fie văzuți astfel. Nu e vorba de curaj, ci despre părerea pe care o are o parte a cetățenilor din Olanda care sunt ceva mai reticenți la ideea aceasta a muncitorilor care vin din Estul UE și la ideea imigranților care vin din afara UE.  

Ce legătură are Schengen cu MCV și corupția

- Premierul Rutte vorbește despre MCV și, implicit, despre corupție. Credeți că ar trebui legate aceste alemente de aderarea la Spațiul Schengen?

Este o discuție care a reapărut în spațiul public. A mai fost discuția asta, dar n-a fost tranșată 100%, pentru că părerile au fost împărțite.

Ceea ce, în schimb, n-avem cum să nu recunoaștem pentru că trăim în România și știm lucrurile acestea, dincolo de date și de statistici, corupția în România a scăzut, evident, în ultimii ani, de la căderea regimului comunist și până azi, dar a rămas la anumite cote, mai ales în anumite domenii, fie că ne referim la corupția mare, fie că ne referim la corupția de zi cu zi. Atunci, atât timp cât noi persistăm în a păstra corupția la nivelul acesta, nu văd de ce alții nu ar privi lucrurile de această manieră: „Da, hai să legăm tema corupției de o altă temă care e eminamente politică, de ce nu?“

Sunt ferm convins că dacă România ar reuși să treacă peste una dintre marile sale probleme de după Revoluție și să găsească metode de a limita corupția, pentru că eliminarea totală nu este posibilă, dar măcar s-o limiteze. Deoarece corupție există peste tot în lume, și în Uniunea Europeană, dar totuși nivelul corpupției din România este incredibil.

Atunci dacă noi reuși să facem ceva din punctul acesta de vedere sunt convins că discuția acesta ar deveni una ridicolă. În acest moment, discuția această nu e ridicolă, pentru că gradul de corupție din România este foarte mare și atunci își permit diferiți actori politici să lege cele două teme.

- Este posibil ca oficialii olandezi să aibă o percepție mai clară asupra situației din România având în vedere faptul că sunt foarte multe firme olandeze care activează aici?

Cu siguranță că au o imagine mai clară. Acești oameni fiind în teren știu cel mai bine ce se întâmplă, iar chestia asta influențează politica oficială. Olanda pune accent pe comerț probabil mai mult decât orice altă țară din Europa. Pentru ei, comerțul e foarte important. Când ai sute, mii de firme olandeze în România care se confruntă cu fenomenul corupției, evident că informația asta va jaunge și la nivel politic.

„Olandezii nu prea pot fi duși de nas de politica dâmbovițeană”

- Cum ai văzut tu la Centrul Cultural și Academic Olandez că percep olandezii din România aceste chestiuni?

Pentru mediul de business olandez, România e un spațiu primitor, dar în același timp și ei se confruntă cu problemele cu care se confruntă antreprenorii români. Tare mă tem că această temă a apartenenței la Spațiul Schengen este uneori doar o armă de comunicare politică folosită din când în când.

Mi se pare ciudat că în spațiul politic românesc discutăm despre spațiul Schengen doar din când în când, când li se pare unor politicieni că devine o temă bună pentru urechile cetățenilor. Dacă ar exista o preocupare constantă în acest sens, ar trebui să existe grupuri de lucru cu reprezentanții Olandei, să se dezvolte un dialog intercultural mult mai susținut. Asta ar demonstra că tema e de un real interes pentru decidenții politici și atunci am putea vedea și rezultate.

Dacă noi ne aducem aminte de Schengen doar când vine un reprezentant al Olandei sau când ni se pare nouă că-i o temă bună de comunicare politică, am ratat esența discuției. Olandezii sunt direcți, dar și foarte pragmatici, nu prea pot fi duși de nas de politica dâmbovițeană și reacția lor vine în contextul acesta.

- S-a invocat în mediul public faptul că și Ungaria, spre exemplu, are corupție, dar este în Schengen. Este acesta un argument valid în dezbaterea noastră?

Ungaria, Italia, mai sunt exemple. Se întâmplă ca aceste țări să fie în Spațiul Scehngen, iar evalurea nu e una retroactivă, ci ține de prezent și viitor. Noi nu putem să persistăm în situația în care să spunem: „Și alții au greșit, deci putem să greșim și noi”, „Și alții au făcut o prostie, de ce să n-o facem și noi”. E ca și invazia Rusiei în Ucraina, zic unii: „Dar ce, americanii n-au invadat Afganistanul?” Se poate discuta despre asta, dar nu poți să-ți amnistiezi propria greșeală apelând la greșelile altora. Deci, nu este o temă în discuția noastră, după părerea mea.

Portul Constanța. FOTO: Shutterstock
Portul Constanța. FOTO: Shutterstock

Portul Constanța, dorit sau ineficient?

- Există în dezbaterea publică discuții conform cărora, de fapt, cauzele adevărate pentru care Olanda nu este de acord cu intrarea României în Schengen țin de elemente precum Portul Constanța și alte considerente comerciale. Ce părere aveți?

Sunt teoriile conspirației reeșapate și dacă într-adevăr am fi fost așa de eficienți, cred că  probabil chiar ar fi fost vorba despre o competiție reală pentru Olanda, dar nici nu poate fi vorba despre așa ceva. În schimb, aceste forme discursive demonstrează faptul că nu prea înțelegem cultura olandeză.

Olandezii se bazează foarte mult, înainte de competiție, pe ideea de colaborare. Eu sunt ferm convins că dacă ar fi vrut, cum spun aceste teorii, să pună mâna pe Portul Constanța, probabil s-ar fi uitat la metode prin care ar putea coopera mai bine pentru eficientizarea activităților de acolo. Olandezii sunt oameni direcți, pragmatici și antreprenoriali, nu vor să ia ceva care nu e eficient. Ce să facă? Să investească ei pentru a eficientiza?

Sunt teorii ale conspirației care nu se vor potoli nici în momentul în care România va adera la spațiul Schengen. Nu m-ar mira să apară teorii care să spună că de aia au acceptat olandezii să intrăm, pentru a pune mâna pe Portul Constanța. E un discurs ilogic. Nu e bună nicio variantă. E ori varianta „Ce răi sunt olandezii că nu ne vor în Schengen”. Ori dacă vom adera, se va zice „Ce răi sunt olandezii că ne fură Portul Constanța”. Teoriile sunt destul de lipsite de sens, dar prind, pentru că există, din păcate, și public căruia să-i fie livrate.

Cum îi va afecta pe români un eventual refuz

- Va afecta un eventual refuz atitudinea pro-europeană a românilor?

Nu cred, absolut deloc. Pentru omul de râd ar însemna eliminarea unor cozi destul de mari la pașapoarte, la vamă, deci ar detensiona o frustrare, ceea ce este perfect de înțeles. Ar exista și câștiguri indirecte nu doar pentru antreprenorii din Olanda, ci și pentru antreprenorii din alte țări – Germania, Franța și de altundeva, care fac comerț în România.

De asemenea, și pentru antreprenorii români ar fi o veste bună: ar putea să exporte mai ușor mărfuri. Asta ar însemna beneficii indirecte și pentru noi, ca simpli consumatori, probabil se vor reduce costurile la unele produse, având în vedere că nu se va investi atât de mult pentru transportul produselor perisabile.

Nu este o temă total periferică și nu ar trebui să ajunge la atitudinea: „Nu mă mai interesează Schengen pentru oricum nu e mare lucru”. Cred că un dialog susținut, o colaborare susținută, o colaborare eficientă ne-ar duce în direcția pe care ne-o dorim cu toții.

Olandezii sunt orice, dar nu absurzi. Sunt oameni ai dialogului, oameni ai comunicării, ei au inventat modelul „poldermodel” care politic îi aduce pe cei mai inverșunați dușmani la aceeași masă. Cultura lor e caracterizată de comunicare în foarte mare măsură. Sunt oameni ai comunicării, dacă înțelegem lucrul acesta, cred că e imposibil să nu ajungem acolo unde ne dorim cu toții.

MIhnea Stoica a înființat Centrul Cultural și Academic Olandez din UBB. FOTO: Arhivă personală
MIhnea Stoica a înființat Centrul Cultural și Academic Olandez din UBB. FOTO: Arhivă personală

- Este una dintre soluții înființarea de centre precum cel pe care l-ai înființat tu la UBB, Centrul Cultural și Academic Olandez? Ce experiențe ai avut până acum în cadrul Centrului?

Noi am înființat în 2016 Centrul Cultural și Academic Olandez la Cluj pentru că am avut și un context potrivit, în sensul în care la Cluj există un Consulat al Olandei, există și o prezență semnificativă a mediului de business la Cluj, există o prezență a ONG-urilor olandeze la Cluj și, apoi, există legături puternice cu mediul universitar olandez. Centrul permite astfel de dialoguri între România și Olanda, mai ales pe teme de cultură și academice. Nu știu dacă reprezintă o soluție, pentru că este doar o piesă în marele puzzle al acestei dezbateri.

Faptul că vin în România olandezi și văd Clujul, le schimbă în bine percepția cu privire la țara noastră. Își dau seama că nu e chiar Estul Sălbatic aici, cum spunea un europarlamentar german, și își dau seama că diferențe mari între Cluj și orașe de dimensiuni comparabile din Olanda nu prea există și atunci se simt confortabili aici, mai ales că mediul universitare este performant și găsim colaborări foarte eficiente.

Cine este Mihnea Stoica

Mihnea S. Stoica este lector universitar la Departamentul de Comunicare, Relații Publice și Publicitate din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. A studiat politică europeană comparată la Vrije Universiteit Amsterdam. În 2016 a înființat, în cadrul UBB Cluj-Napoca, Centrul Cultural și Academic Olandez. Temele sale de cercetare sunt comunicarea politică, partidele politice și Uniunea Europeană. Cea mai recentă carte publicată este „Smart Politics. Perspective asupra europenizării”, la Editura Școala Ardeleană, în 2020. 

Ce este Spațiul Schengen

Zona Schengen și cooperarea între statele membre se întemeiază pe Acordul Schengen, semnat la 14 iunie 1985 între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Olanda, privind eliminarea controalelor la frontierele lor comune.

La 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre.

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, ultimul stat care a aderat fiind Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011).

Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere in aplicare a Acordului Schengen:

  • Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
  • Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
  • Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
  • Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
  • Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale;
  • Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.

Pe durata exercitării mandatului României la Președinția Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019, eforturile la nivel european au fost canalizate în direcția avansării reformei Spațiului Schengen, fiind finalizate negocierile în privința unor inițiative legislative cu impact major asupra consolidării securității interne și întăririi frontierelor externe ale UE.

Pentru anul 2021, Comisia Europeană are în vedere lansarea unei Strategii privind viitorul Spațiului Schengen care ce ar urma să înglobeze și noi inițiative legislative pentru modificarea Codului Frontierelor Schengen și îmbunătățirea Mecanismului de Evaluare al statelor membre.

Cluj-Napoca


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri