Românii au opinii confuze despre regionalizare: majoritatea cred că e un lucru bun, dar le e frică de consecinţele negative

Studiul IRES privind percepţia românilor despre regionalizare arată că opinia publică nu are o viziune clară. Pe de o parte, 48% din respondenţi consideră că regionalizarea ar fi un lucru mai degrabă bun, în timp ce 36% consideră că ar fi mai degrabă rău, iar pe de altă parte  64% cred că există riscul dezvoltării inegale a regiunilor, iar 62% cred că va creşte birocraţia şi 49% cred că ar exista riscul separării maghiarilor pe criterii etnice .

Întrucât în acest an, Guvernul USL a anunţat ca prioritate realizarea descentralizării regionale şi deja dezbaterea publică a început, IRES a realizat, în luna ianuarie un studiul privind percepţia publică a acestui important proiect de guvernanţă. Concluzia studiului este: “Încă opinia publică nu are o viziune clară sau o judecată cristalizată. În percepţia publică se amestecă aşteptări exagerate, frici sau iluzii personale şi colective. La o primă vedere, observăm că percepţia este influenţată de mulţi factori: nivel de instrucţie, vârstă, habitat sau chiar zonă geografică de apartenenţă. Posibilitatea de a crea o bulversare a întregii societăţi prin decizii arbitrare sau nepregătite este considerabilă, aşadar credem că este nevoie în viitor de ample studii de impact, dezbateri publice şi studii ştiinţifice care să implice Academia Română, mediul universitar, instituţiile de cercetare şi societatea civilă, comunităţile şi angajaţii din administraţia locală sau centrală”.

51 % din români au o părere bună despre regionalizare

Majoritatea respondenţilor declară că au o părere bună sau foarte bună despre procesul de regionalizare - 51%, în timp ce 2% spun că nu au nici o părere bună, nici proastă, iar 41% au o părere proastă sau foarte proastă. Bărbaţii şi persoanele cu studii superioare tind să aibă o părere bună despre acest proces în proporţie mai ridicată.

Ardelenii şi bănăţenii privesc cu alţi ochi regionalizarea

Atunci când sunt întrebaţi dacă sunt de părere că regionalizarea ar fi un lucru mai degrabă bun sau mai degrabă rău pentru ei personal, cei mai mulţi respondenţi consideră că ar fi mai degrabă bun (48%), în timp ce 36% consideră că ar fi mai degrabă rău, iar 16% nu ştiu dacă ar fi bun sau rău. Bărbaţii, tinerii, persoanele cu studii superioare şi locuitorii din Transilvania şi Banat tind să evalueze pozitiv acest proces în proporţie mai ridicată. Există şi persoane care se tem de procesul de regionalizare - 17%. Această atitudine se regăseşte în proporţie mai ridicată în rândul femeilor, al persoanelor trecute de vârsta de 65 de ani, al persoanelor cu studii elementare şi al celor care locuiesc în mediul rural.

Separarea magiarilor, risc al regionalizări

Proporţia persoanelor intervievate care sunt de părere că separarea maghiarilor pe criterii etnice ar putea constitui un risc al regionalizării pentru România este uşor mai ridicată decât a celor care consideră că aceasta nu reprezintă un risc: 49% vs. 47%. Percepţia acestui risc este mai pregnantă în rândul femeilor (53%), al persoanelor trecute de 65 de ani (57%), al celor fără şcoală sau cu maxim 8 clase (57%) şi al respondenţilor din Moldova (52%). Federalizarea României drept o consecinţă a procesului de regionalizare este percepută drept un risc real de 41% dintre respondenţi, în timp ce 50% sunt de părere că aceasta nu reprezintă un risc. Cu cât sunt mai în vârstă, cu atât respondenţii sunt de părere într-o proporţie mai ridicată cum că acest lucru se poate întâmpla, în timp ce în Transilvania şi Banat există o proporţie semnificativ mai scăzută a respondenţilor care dau în răspuns afirmativ (35%) decât în Sud (42%) sau Moldova (49%).  Cu toate acestea, dezbinarea românilor este văzut drept un risc de către cei mai mulţi dintre intervievaţi - 57%, în timp ce 41% nu consideră că acest lucru s-ar putea întâmpla în urma regionalizării. Femeile sunt îngrijorate de acest aspect în proporţie mai ridicată, la fel persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, cele din mediul urban şi cele care locuiesc în Sudul ţării sau în Moldova.

Dezvoltarea inegală a regiunilor

 Un alt aspect perceput ca un risc în urma procesului de regionalizare de către cei mai mulţi dintre indivizii incluşi în eşantion este dezvoltarea inegală a regiunilor - 64%. Creşterea birocraţiei este un alt risc semnificativ al regionalizării, în viziunea a 62% dintre cei intervievaţi.

Colectarea taxelor

Proporţii aproximativ egale ale respondenţilor consideră că, în urma procesului de regionalizare, procesul de colectare a taxelor la nivelul comunităţii lor s-ar îmbunătăţi (31%), ar rămâne la fel (30%) sau s-ar înrăutăţi (31%), în timp ce 7% nu ştiu ce s-ar întâmpla. Bărbaţii sunt mai optimişti decât femeile: 37% vs. 27% care consideră că s-ar îmbunătăţi, la fel persoanele cu studii superioare (37%) şi cele din Transilvania şi Banat (40%). Cei mai mulţi dintre intervievaţi sunt de părere că în urma reorganizării României pe regiuni resursele bugetare la nivelul comunităţii lor s-ar îmbunătăţi - 36%. În acelaşi timp, 29% consideră că ar rămâne la fel, în timp ce alţi 29% consideră că acest aspect s-ar înrăutăţi. Din nou, bărbaţii, persoanele trecute de 35 de ani, cele cu studii superioare şi cele din Transilvania şi Banat sunt mai optimiste.

Părţi bune ale regionalizării

Un aspect despre care consideră o proporţie şi mai ridicată a respondenţilor cum că s-ar îmbunătăţi drept o consecinţă a regionalizării este finanţarea proiectelor de infrastructură - 43%, în timp ce 27% dintre aceştia cred că ar rămâne la fel şi doar 20% consideră că s-ar înrăutăţi.  Majoritatea românilor, 55%, sunt de părere că atragerea de fonduri europene la nivelul comunităţii din care fac parte s-ar îmbunătăţi o dată cu regionalizarea. Respondenţii care au participat la studiu nu par să creadă că regionalizarea va determina o creştere a calităţii serviciilor publice – doar 38% au o astfel de opinie. Mai departe, 38% dintre români consideră că serviciile publice vor rămâne la acelaşi nivel de  calitate ca până acum, iar 16%, un procent considerabil, consideră că nivelul calităţii serviciilor publice se va înrăutăţi în urma regionalizării.

Ardeleni, munteni, moldoveni sau români?

 Sub aspectul identităţii, majoritatea persoanelor care ar participat la studiu – 58% – consideră că cel mai important este să fie români. Pe locul doi în preferinţele respondenţilor se află identitatea de cetăţean european – 21% -, iar pe locul trei se poziţionează identitatea de locuitor al unui oraş sau a unei comune – 17%. Doar 3% dintre participanţii la sondajul de opinie efectuat de IRES sunt de părere că cel mai important aspect în ceea ce priveşte identitatea este să fie ardelean, oltean, moldovean etc.

Caracteristicile cercetării

Volumul eşantionului a fost de 1.221 indivizi de 18 ani şi peste; Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional. Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8% Perioada anchetei: 23-25 ianuarie 2013.