VIDEO / Secretul celebrilor cârnaţi de Pleşcoi: „Să strănute mâţa când gustă”
0Vă dezvăluim, prin intermediul unor producători cu tradiţie, câteva din tainele fabricării cârnaţilor de Pleşcoi şi covrigilor de Buzău.
Mulţi români au auzit de cârnaţii de Pleşcoi şi de covrigii de Buzău - aceste branduri de căpătâi ale judeţului din nordul Munteniei - însă puţini ştiu poveştile care se ascund în spatele apreciatelor produse. Chiar dacă la o primă vedere pare că modul de preparare al acestora este facil, există câteva secrete pe care producătorii le-au dezvăluit pentru cititorii noştri.
Istoria cârnaţilor
Cârnaţii de Buzău fac furori încă din secolul XIII, când erau vânduţi la Târgul Drăgăicii. Acest târg se desfăşura timp de două săptămâni în zona actualului oraş Buzău şi reprezenta o ocazie pentru schimbul de produse între locuitorii din zonele de deal şi munte. De altfel, în jurul acestui nod comercial temporar s-a şi format oraşul Buzău.
Localizarea cârnaţilor în zona Pleşcoi este însă de dată mai recentă. După războaiele ruso- turce din sec. XVIII, mulţi bulgari şi sârbi au trecut Dunărea şi s-au aşezat în zona Buzăului, unde au început să cultive legume, printre care şi ardeiul iute.
O parte din sârbi s-au aşezat în zona Berca - Pleşcoi şi au preferat să condimenteze cu ardei iute cârnaţii locali, precum şi babicul (un tip de salam uscat). Începând cu sec. XIX, aceste produse s-au preparat mai ales în satul Pleşcoi, care a devenit „patria" acestui gen de cârnaţi uscaţi şi foarte condimentaţi.
Metoda preparării cârnaţilor de Pleşcoi a fost transmisă din generaţie în generaţie, iar secretul acestora este ştiut doar pe acele meleaguri. Unul dintre cei care a moştenit reţeta celebrilor cârnaţi de la părinţi este şi Gheorghe Niţă, care împreună cu soţia sa, Petruţa, şi-a construit propria afacere pe baza babicului şi cârnaţilor de Pleşcoi.
„Străbunicul meu a cunoscut reţeta, a transmis-o din generaţie în generaţie. Pe timpul lui Ceauşescu, la mine în casă se pregăteau frecvent cârnaţi de Pleşcoi şi aşa am învăţat şi eu reţeta", ne-a mărturisit Gheorghe Niţă.
Încă de la înfiinţarea carmangeriei, soţii Niţă au fabricat cârnaţi de Pleşcoi şi babic sârbesc, pentru care au obţinut atestat de produse tradiţionale româneşti. Mai mult, cârnaţii de Pleşcoi au devenit şi marcă înregistrată şi au reuşit să treacă de graniţele ţării şi să fie aşezaţi pe mesele străinilor. Firma soţilor Niţă produce zilnic şapte tone de produse din carne, din care două le reprezintă cârnaţii de Pleşcoi şi babicul.
Cârnaţii de Pleşcoi uscaţi şi afumaţi, o nebunie gastronomică mai ales când sunt "udaţi" cu vin roşu de Pietroasele
Secretul e carnea
Cârnaţii se obţineau în fiecare casă şi constituiau rezerva de hrană uscată, care nu se altera. Erau uscaţi şi afumaţi, iar fiecare gospodar îi avea pregătiţi.
Oamenii pun gustul deosebit pe seama calităţii cărnii de oaie care provine de la animalele din zonă, care se hrănesc cu iarbă de păşune aflată deasupra unor zăcăminte de sare.
După procesul de abatorizare, tranşare şi refrigerare, pulpa şi spata ajung la tocare, se lasă apoi la conservat. Maturarea cărnii trebuie bine respectată, apoi se trece la etapa de umplere, după care se lasă la uscat şi la afumat. „Totul se face după gust. Dacă strănută mâţa când gustă, atunci e marfă bună", glumeşte Petruţa Niţă.
Statuia comestibilă, făcută din "Pleşcoi" afumaţi
Covrigii de Buzău, reţetă de la negustorii greci
Covrigii de Buzău, un alt preparat culinar care a dus numele oraşului în toate zonele României, cât şi peste hotare, „s-a stabilit" la Buzău în jurul anului 1800, iniţial reţeta fiind adusă de negustorii greci, care şi-au deschis cârciumi în Buzău, iar covrigii erau folosiţi ca să stimuleze pofta clienţilor pentru băuturile casei.
Covrigii sunt făcuţi după o reţetă simplă, doar apă, făină, drojdie şi puţin zahăr, dar pentru că sunt naturali au devenit şi marcă înregistrată, acceptată de Uniunea Europeană.
„Nu este un aluat obişnuit de pâine, iar cei care ştiu să prepare covrigi, doar asta fac. Reţeta este simplă, dar devine deosebită prin modul de pregătire", ne-a spus Caterina Necula, şefa secţiei de covrigi a fabricii Boromir.
Această societate este cea mai mare din Buzău din domeniul panificaţiei, iar la cuptorul de covrgi lucrează 10 persoane care ţin ascuns secretul preparării lor. Zilnic, ei reuşesc să coacă 60.000 de covrigi care încă din zorii zilei iau drumul spre casele românilor din toate colţurilor ţării. Chiar dacă de trei ani sunt marcă europeană, încă nu au ajuns şi în alte ţări decât cu ocazia târgurilor expoziţionale.
Se încarcă comentariile...
