Ce avantaje are Bucureştiul dacă primeşte titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021

Bucureştiul candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 FOTO Arhivă

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, joi noapte, un proiect de hotărâre care priveşte depunerea candidaturii Municipiului Bucureşti la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Reprezentanţii municipalităţii spun că dacă Bucureştiul va câştiga acest titlu, schimbările ar fi majore.

Titlul de Capitală Culturală Europeană este considerat unul de natură să schimbe cu totul viaţa unui oraş şi să-i marcheze viitorul, procesul de accedere la acest titlu începând cu şase ani înainte. Potrivit studiilor realizate cu privire la dezvoltarea oraşelor care au fost capitale culturale europene, avantajele sunt numeroase.

În primul rând, este vorba despre o creştere a turismului cu, în medie, 12% în anul respectiv. De asemenea, venitul regional ar putea creşte considerabil, aceeaşi situaţie fiind valabilă şi în cazul venitului oraşului. În proiectul de hotărâre aprobat, ieri, în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti se precizează că studiile realizate în Lille, Capitală Culturală Europeană în 2004, au demonstrat faptul că fiecare euro cheltuit din bani publici a generat între opt şi zece euro câştig pentru oraş.

De asemenea, refacerea infrastructurii culturale este un alt punct forte. Concret, spaţiile culturale noi sau cele renovate în pregătirea oraşului pentru candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană rămân o parte din infrastructura oraşului, ceea ce îl face mai atractiv.

Coeziune socială şi solidaritatea reprezentanţilor politici

Alte două benefici care vin la pachet cu titlul râvnit de reprezentanţii Primăriei sunt coeziunea socială şi solidaritatea reprezentanţilor politici ai oraşului. Altfel spus, anul Capitalei Culturale este un moment ce aduce laolaltă toate comunităţile din oraş. Totodată, reprezentanţii politici din Consiliul General al Municipiului Bucureşti ar avea şansa să se solidarizeze în jurul unui obiectiv important pentru oraş.

Ultimul oraş din România ales Capitală Culturală Europeană a fost Sibiu, în 2007. În 2014, titlul de Capitală Cultură Europeană este deţinut de Riga, capitala Letoniei şi de Umeå, un orăşel suedez de 70.000 de locuitori.

Comisia Europeană, forul care hotărăşte atribuirea titlului de Capitală Cultură Europeană, menţionează că mai important decât aspectul oraşului la data depunerii candidaturii este planul de dezvoltare, specificat în formularul de reprezentare. În ultimul timp, Comisia Europeană a atribuit titlul de Capitală Culturală Europeană unor oraşe mici. O excepţie a fost Istanbulul, care în 2010 a împărţit statutul de capitală cu oraşul Pécs, din Ungaria.

Pe aceeaşi temă:

Bucureştiul candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021