Statul, obligat la daune uriașe pentru podul de la Brăila. Justiția a prelungit și termenul de execuție a lucrărilor VIDEO
0Curtea de Apel București a hotărât ca CNAIR să achite pierderile și profitul nerealizat de constructorul podului de la Brăila, firma italiană WeBuild, care se ridică la aproape 6 milioane de euro.
Judecătorii Curții de Apel București au pronunțat verdictul definitiv îintr-unul din procesele deschise de WeBuild, constructorul Italian al podului de la Brăila. Magistrații au întors verdictul primei instanțe și au decis ca CNAIR să plătească daune de aproape 6 milioane de euro.
„Schimbă în tot sentinţa civilă atacată. Admite cererea de chemare în judecată. Constată că reclamanta este îndreptăţită să beneficieze de o extensie a perioadei de execuţie de 193 de zile. Obligă pârâta (n.r. CNAIR) la plata către reclamantă a sumei de 28.808.369,4 lei, reprezentând valoarea pierderilor şi a profitului nerealizat”, a stabilit instanța de judecată pe 15 noiembrie.
Și cheltuielile de judecată pe care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere trebuie să le plătească firmei italiene sunt substanțiale, fiind vorba de 576.167,4 de lei, ce reprezintă taxa judiciară de timbru.
Pentru a pronunța decizia amintită, Curtea de Apel București a dispus efectuarea unei expertize contabile și a două expertize tehnice. Judecătorii au vrut să știe dacă CNAIR a verificat documentele de proiectare în termenele stabilite în contractul încheiat cu firma italiană și dacă a întârziat proiectul tehnic de execuție.
Concluzia a fost că lucrările la podul de la Brăila au fost întârziate din cauza CNAIR, care nu a efectuat la timp procedurile amintite.
Finalizat în proporție de 80%
Lucrările la podul de la Brăila sunt realizate în proporție de 80% și este puțin probabil ca acestea să fie finalizate până la sfârșitul anului, așa cum prevedea inițial contractul.
Construcţia va avea, la final, doi kilometri lungime şi o înălţime de aproape 200 de metri. Valoarea totală a proiectului este estimată la 2,65 miliarde de lei, iar aproximativ 75% din această sumă vine de la Uniunea Europeană. Proiectul înseamnă, pe lângă pod, şi o reţea de şosele şi drumuri de acces de peste 20 de kilometri.
Podul figurează ca parte a drumului expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța, drum care va conecta nordul Munteniei și sudul Moldovei de nordul Dobrogei de Nord, unde se află Delta Dunării.
Va fi un drum de aproximativ opt kilometri, cu patru benzi de circulaţie, prin care se va asigura conectarea între vama Giurgiuleşti şi podul de peste Dunăre, iar mai departe cu viitoarea autostradă a Moldovei, se va construi în judeţul Galaţi.
După construirea sa, la kilometrul 165+800 al fluviului, acesta va deveni ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea acesteia în Marea Neagră.
Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1.120 de metri) şi două deschideri laterale de 489,6 de metri pe malul Brăila şi de 364,6 de metri pe malul Tulcea. De o parte şi de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 metri fiecare.
Drumul principal va avea două benzi pe sens şi va lega judeţul Brăila de judeţul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 kilometri. În rest, vor fi realizate intersecţii giratorii, 33 de poduri, podeţe, pasaje şi o staţie de taxare.
Pilonii au 192 metri înălţime totală de la partea superioară a fundaţiei şi sunt localizaţi în aproprierea malurilor. Fiecare pilon este prevăzut cu scări şi lift, accesul fiind permis din benzile de întreţinere localizate pe ambele părţi ale tablierului. La pilonul Brăila sunt 72 piloţi de 40 metri lungime, iar la pilonul Tulcea sunt 72 piloţi de 38 metri lungime.
Cea mai înaltă construcție din România
De altfel, podul suspendat peste Dunăre, „Golden Gate-ul” de la Brăila, va fi cea mai înaltă construcţie din România şi cea mai scumpă lucrare de infrastructură realizată în ultimii 30 de ani.
Investiţia presupune amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul judeţului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri.
Podul suspendat peste Dunăre ar putea deveni şi o zonă de agrement spectaculoasă. Autorităţile vor să exploateze turistic podul, care va fi cel mai mare din România şi al treilea din Europa ca dimensiune.
La baza podului, autorităţile au în plan amenajarea unui restaurant pescăresc, dar şi o zonă parking pentru bărci.