Homo Naledi, bizară specie de om. Cum arăta şi ce moştenire genetică ne-a lăsat Omul-Stea
0
Linia evolutivă a omului este şi astăzi un subiect de dezbatere cu multe necunoscute. Fosilele unuia dintre cei mai misterioşi strămoşi ai omului au fost descoperite acum 9 ani şi vin să demonstreze că la zestrea noastră genetică au contribuit numeroase specii humanoide.
Deşi aparent, povestea evolutivă a omului pare destul de clară, în realitate este o ecuaţie cu multe necunoscute. Noile cercetări arată că speciile de humanoizi nu s-au succedat înlocuindu-se una pe cealaltă în lanţul evolutiv, ci mai degrabă au coexistat, trăind în acelaşi timp, purtând război sau împerechindu-se.
Totodată cercetările moderne arată că omul modern este un mozaic genetic rezultat dintr-o combinaţie a mai multor specii de humanoizi. Unul dintre cei mai misterioşi strămoşi ai omului este Homo Naledi, o specie bizară descoperit destul de recent.
Muntele de oase din peşterile Africii de Sud
În octombrie 2013, un grup de specialişti conduşi de paleoantropologul Lee Berger, de la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg, descoperea în sistemul de peşteri Rising Star din Africa de Sud, un maldăr de oase.
Toate aparţineau unei singure specii de hominid. Erau nu mai puţin de 1500 de resturi osteologice de la 15 indivizi diferiţi, de la copii mici la hominizi înaintaţi în vârstă.
Până în anul 2017, oasele au fost datate, cercetate din punct de vedere genetic şi totodată s-a încerat şi o reconstituire a respectivilor hominizi. Rezultatele au fost uimitoare. Respectivele specimene nu se potriveau perfect cu niciuna dintre speciile umane cunoscute. Pe scurt, specialiştii şi-au dat seama că au descoperit o nouă specie de humanoid. Au numit-o ”Homo Naledi“ sau ”Omul-Stea”, fiindcă ”naledi” înseamnă ”stea” în limba tribală sotho, din Africa de Sud.
O specie misterioasă, un amestec de modern şi primitiv
Descoperirea lui Homo Naledi nu a făcut deloc lumină în povestea evolutivă a omului. Din contră, a adăugat încă un mister. În urma analizelor de laborator, specialiştii au remarcat o serie de caracteristici ciudate. Homo Naledi era o combinaţie bizară de om primitiv şi om modern.
Mai precis, pelvisul, o parte a dinţilor, lungimea degetelor şi o parte a umerilor, erau caracteristice australopitecilor, specii foarte primitive, printre primele în lanţul evolutiv. De cealaltă parte, picioarele, mâinile, structura craniului şi o parte a danturii erau foarte asemănătoare cu cele ale hominizilor evoluaţi. Este greu de imaginat cum arăta acest hominid.
„Toate aceste caracteristici ne dezvăluie o creatură foarte stranie”, precizează Lee Berger pentru Scientific American. Caracteristicile acestui hominid arată că mergea perfect în două picioare, având o postură asemănătoare hominizilor evoluaţi.
Totodată avea mâini îndemânatice, capabile să confecţioneze unelte din piatră. Creierul era însă mai mic decât cel al humanoizilor evoluaţi. Se presupune că era capabil să alerge şi să meargă biped, dar cu ajutorul degetelor lungi era capabil să meargă şi prin copaci, cu destulă dibăcie. Se bănuieşte că avea un meniu omnivor, inclusiv cu consum de carne. Totodată s-a stabilit că avea o înălţime de aproximativ 1.5 metri, şi cu o greutate de până la 58 de kilograme. Avea destule caracteristici ale chipului, asemănătoare hominizilor evoluaţi, dar cu un aspect turtit.
Trupul era gracil, dar cu şolduri late şi degete foarte lungi. Nu se ştie însă cum arătau uneltele acestor hominizi, mai ales fiindcă în jurul fosilelor nu au fost descoperite astfel de artefacte. De altfel, modul în care a sfârşit acel grup de 15 Homo Naledi în complexul de peşteri Rising Star este un mister. Este posibil ca aceştia să fi rămas blocaţi în beznă, eventual surprinşi de o cădere de pietre din plafon. Alţi trei Homo Naledi, fosilizaţi, au fost găsiţi într-o altă zonă a aceluiaşi complex de peşteri sud-africane.
O înmormântare primitivă?
Indiciile obţinute de specialişti privind localizarea resturilor osteologice ale Homo Naledi în compexul speologic Rising Star, dispunerea lor, dar mai ales aspectul lor, au dus la o teorie suprinzătoare. Deşi iniţial s-a crezut că aceşti indivizi au ajuns fie prada unor prădători mari care-şi făceau veacul prin peşteri, fie au fost surprinşi de o surpare, acum sunt dovezi care ar îndreptăţi cercetătorii să avanseze ipoteza unei veritabile înmormântări primitive. Mai precis, respectivul spaţiu din cadrul peşterii ar fi fost un loc sacru, unde Homo Naledi îşi depunea morţii, existând propabil şi un cult primitiv al strămoşilor.
Homo Naledi şi moştenirea sa pentru omul modern
Conform datărilor efectuate asupra fosilelor de Homo Naledi s-a ajuns la concluzia că aceşti hominizi au trăit acum 300.000 de ani, mai ales în zona Africii de Sud, de astăzi.
Oamenii de ştiinţă nu ştiu deocamdată unde să plaseze acest hominid pe scara evolutivă.
Ba chiar, noile cercetări arată că acesta a reuşit să supravieţuiască alături de alte specii de hominid cu creier mai mare, inclusiv cu cei mai vechi Homo Sapiens. Testele genetice arată că omul modern are şi gene moştenite de la Homo Naledi. Cum a ajuns această moştenire a ciudatei specii humanoide din Africa de Sud, în componenţa zestrei genetice a omului modern este un alt mister.
De altfel, specialiştii spun că mai multe specii de hominid au supravieţuit în acelaşi timp. Homo Erectus, cu Omul de Neanderthal, cu Denisovanii şi Homo Sapiens au fost în anumite perioade de timp, contemporani. Aşa cum arată genetica omului modern, aceste specii s-au şi întâlnit şi chiar s-au împerecheat.
Oamenii de astăzi, noi, suntem rezultatul unei îndelungi mixturi genetice între diferitele specii de humanoizi care au ajuns să trăiască ocazional sau pentru perioade mai lungi, împreună.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Biden propune folosirea averilor confiscate de la oligarhii ruşi pentru compensarea Ucrainei
Se încarcă comentariile...
