Cum au reuşit profesorii unei şcoli din Moldova să le trezească elevilor pasiunea pentru lectură
0
Profesorii unei şcoli gimnaziale din Botoşani au reuşit să-i facă pe elevi să se îndrăgostească iremediabil de lectură, dar şi să aibă rezultate mai bune la învăţătură. Copiii ajung să citească cel puţin o carte pe lună, iar rezultatele la examenele naţionale sunt pe măsură.
Şcoala nr.13 din municipiul Botoşani este una dintre cele mai bune unităţi de învăţământ primar şi gimnazial din judeţ.
Cel puţin asta indică şi rezultatele obţinute de elevii şcolii la examenele naţionale. Anii la rândul, elevii şcolii au obţinut rezultate foarte bune la Evaluarea Naţională, inclusiv o serie de 10 pe linie la Limba şi Literatura Română.
Aceste rezultate se datorează şi metodelor ingenioase folosite de profesori pentru a le crea elevilor o cultură solidă, plăcerea de a învăţa dar şi capacitatea de a înţelege esenţa şi importanţa temelor predate la orele de curs.
Şcoala nr. 13 este renumită ca fiind un adevărat cuib al pasionaţilor de lectură, unde fiecare elev citeşte măcar 16-17 cărţi pe an. „Consider că cel mai bun profesor al unui elev este cartea”, a precizat profesorul Mihaela Filip, director al şcolii.
„La început lectura este o povară”
Profesorul de limba română, Mihaela Ţicalo, spune că dascălii dau o luptă cruntă pentru a-i convinge pe elevi, în clasa a V a să facă pauză la jocurile de pe telefoane mobile sau să renunţe, măcar o parte din timp la reţele sociale, în favoarea lecturii. „La început lectura este o povară, pentru că le este greu să se desprindă de telefon şi de calculator”, spune Mihaela Ţicalo.
În fiecare an, cu altă generaţie, aceeaşi strădanie. Să facă loc cărţii în viaţa elevilor. „Din păcate tot mai puţini copii citesc. Lectura în viaţa copilului nu mai este prioritară, deşi ea îl formează aşa cum nimic altcineva nu ar putea. Tot mai puţini copii citesc pentru că unora pur şi simplu nu le place această activitate, alţii că nu văd modele în jurul lor. Nici adulţii nu mai citesc ca altădată. Majoritatea sunt atraşi de tehnologie modernă, de calculatoare, televizoare, reţele sociale”, mărturiseşte Mihaela Filip.
Primii doi ani de gimnaziu sunt ai lecturilor obligatorii pentru majoritatea elevilor. Citesc pentru a primi note bune şi mai ales fiindcă ajung să se întâlnească cu lectura la fiecare pas. În clasele a VII-a şi a VIII-a, lectura devine un „microb” pentru majoritatea elevilor.
„În clasele VII-VIII lectura devine o plăcere. Şi pentru mine ca profesor de limbă română să văd această evolutie, de la corvoadă la plăcerea lecturii este grozav. Se obişnuiesc cu cititul şi pe de altă parte deja se formează un anumit nivel de cultură. Descoperă că lectura înseamnă relaxare, plăcere”, spune Mihaela Ţicalo.
Odată cu clasa a V-a, copiii sunt familiarizaţi cu lecturile clasice. Unele sunt propuse de profesori, altele la alegere. ”Pentru că o carte clasică, chiar dacă se citeşte un pic mai greu, bagajul de cunoştinţe pe care-l capătă copilul citind o carte clasică este enorm. Ei citesc două tipuri de cărţi, cărţi pe care le plac, şi cărţi pe care eu le propun”, adaugă profesorul de limbă română.
Aşa se face că fiecare elev ajunge să citească în jur de 16-17 de cărţi pe an. „Cărţile date de mine sunt în jur de 10, din septembrie până în iunie. Mai citesc 7-8 cărţi pe vacanţa de vară, la alegere. Au fişe de lectură prin intermediul cărora le cer să comenteze pasajul preferat, să caracterizeze în 10 rânduri personajul preferat, să asocieze cartea respectivă cu o altă carte şi totodată ce au învăţat bun din această carte. După care vinerea este lucrare de control, fişa de evaluare a lecturilor suplimentare”, spune Mihaela Ţicalo.
O cultură solidă şi rezultate deosebite
Metodele alese de profesori pentru a sădi plăcerea lecturii sunt destul de ingenioase. În primul rând lecturile sunt mereu însoţite de discuţii care-i ajută pe elevi să descopere esenţa cărţilor dar şi valoarea lor morală şi culturală.
„Lecturile au ca obiectiv obţinerea unor valori culturale şi morale. La clasa a VII a, am decis, de exemplu, să citească «Coliba Unchiului Tom», fiind vorba despre fenomenul sclaviei în Statele Unite. La clasele bune dau şi «Pe aripile vântului», unde este vorba chiar de războiul de secesiune, iar apoi «Să ucizi o pasăre cântătoare». Şi apoi discutăm pe marginea acestor fenomene sociale, istorice. Copiii încep să realizeze, să facă legături şi încep să gândească”, spune Mihaela Ţicalo.
Mai mult decât atât, lecturile sunt însoţite de activităţi interactive. „Le dau să citească «20.000 de leghe sub mări», de exemplu. La această lectură le propun elevilor să facă şi o hartă, care să arate drumul lui Nautilus. Să afle mai multe despre acele locuri. Sau în clasa a V-a la călătoriile lui Apollodor au de făcut de asemenea o hartă care să arate traseul călătoriilor acestuia”, spune profesoara de limbă română.
În plus, există o colaborare interdisciplinară între profesori. La obiectele de studiu umaniste, în special, sunt abordate lecturi în funcţie şi de ce se predă la orele de istorie sau geografie.
„Folosim în predare istoriei, de exemplu, surse literare ca document istoric. În funcţie de nivelul de studiu dar şi de conţinutul pe care trebuie să-l parcurgem, în vederea formării anumitor competenţe copiilor, vorbim şi ne punem de comun acord. La clasa a V-a, la istorie când ajungem cu materia la antichitatea greacă, copiii vor citi «Legendele Olimpului». Lucrăm şi discutăm despre lumea medievală, doamna de limba română în asociere cu doamna de istorie, solicită copiilor să citească o serie de opere literare care au ca subiect lumea medievală. Şi exemplele pot continua.”, spune directorul şcolii.
Elevii la bibliotecă alături de profesorul Mihaela Ţicalo FOTO Mihaela Ţicalo
În momentul de faţă, şcoala a devenit un loc al pasionaţilor de lectură. „Am citit multe cărţi, nici nu mai ştiu câte au fost. Ceea ce ştiu este că mi-au schimbat felul de a gândi, de a vedea lucrurile. Îmi place la nebunie să citesc”, spune o elevă de clasa a VII-a.
Iar rezultatele se văd. Atât în plan personal dar mai ales în privinţa rezultatelor la învăţătură. „Sunt elevi care ajung în clasa a IX-a cu un bagaj de cunoştinţe şi de lecturi pe care alţi copii nu le au. Copiii de clasa a VIII-a deja termină într-o săptămână, o carte de 300 de pagini. Sunt foarte mândri că au citit, o carte aşa de mare. Sunt foarte mândrii că citesc cărţi clasice. La rândul meu sunt mândră de ei, că găsesc esenţa cărţilor clasice”, spune profesoara de limbă română.
„Lectura susţinută pe parcursul anilor de studiu se vede şi în rezultatele finale ale copiilor. Am avut rezultate foarte bune la examenele naţionale”, spune şi directorul şcolii.
Cu ocazia „Zilei lecturii”, organizată pe 15 februarie, elevii de gimnaziu au vorbit celor din clasele primare despre pasiunea de a citi, cum au dobândit-o şi ce înseamnă în prezent cărţile pentru ei.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Vânători de ortograme şi campionate de lectură. Învăţătoarea care mizează pe şcoala ca o joacă
Se încarcă comentariile...
