Cum să te fereşti de vipere şi care sunt primele măsuri ce trebuie luate dacă ai fost muşcat
0
Sezonul drumeţiilor montane a fost deschis odată cu semnalarea primelor temperaturi ridicate. Înainte de a o lua pe potecile pădurilor, specialiştii ne avertizează să fim atenţi la vipere. În Baia Mare, în cursul anului trecut, şase persoane au ajuns la Unitatea de Primire Urgenţe pentru a beneficia de îngrijiri medicale după ce au fost muşcate de vipere.
Potrivit specialiştilor, există câteva semne care ajută la recunoaşterea muşcăturii de viperă. Este vorba despre plaga muşcată cu două puncte situate la 5 -13 mm una de alta, iar la scurt timp după muşcătură pielea din jur devine violacee, iar uneori pot apărea vezicule.
„Conduita terapeutică la locul accidentului, potrivit specialiştilor, constă în solicitarea ambulanţei prin serviciul 112, liniştirea pacientului, întinderea pe spate şi sfătuirea acestuia să evite mişcările membrului afectat. Deasupra plăgii se aplică un pansament compresiv, cu o faşă elastică, dar nu foarte strâns (se verifică prezenţa pulsului). Nu se practică incizii şi nu se pune gheaţă. Plaga se spală cu apă oxigenată din abundenţă şi se aplică deasupra un pansament steril. Membrul afectat se imobilizează într-o atelă. Reactiile anafilactice, care apar în primele minute, până la 2 ore, se tratează cu adrenalină 0,3 mg i.m. (sistem de autoinjecţie disponibil în farmacii), loratadină 10 mg (claritine). Ambele ar trebui să fie disponibile în trusa de urgenţă. Administrarea serului antiviperin, care poate produce reacţii secundare severe până la şoc anafilactic, nu se recomandă în lipsa personalului medical şi a posibilităţilor de monitorizare si tratament adecvate”, a declarat dr. Dan Roman, medic şef UPU Baia Mare.
Manifestările clinice depind de cantitatea de venin injectat, locul muşcăturii, greutatea victimei şi antecedentele personale, spun specialiştii. Iar cele locale se caracterizează prin durere ascuţită, urmată de furnicături (durerea poate să fie minimă sau chiar să lipsească), flictene hemoragice la nivelul plăgii muşcate, creşterea în dimensiune a ganglionilor limfatici regionali şi sensibilitate la palparea lor, la câteva ore de la momentul muşcăturii.
“Dintre manifestările sistemice, care apar la primele 10-20 de minute de la momentul muşcăturii, amintim: reacţie anafilactoidă, în primele minute sau cu o întârziere de câteva ore, şoc, angioedem cu insuficienţă respiratorie acută severă obstructivă, edem al feţei, limbii, epiglotei, urticarie, bronhospasm, hipotensiune, tahicardie, infarct miocardic acut, greţuri, vărsături, colici abdominale, diaree, incontinenţă urinară, febră, lipotimie, insuficienţă renală acută (în special la copii), edem cerebral, edem pulmonar, stare de comă şi convulsii, deces intrauterin la gravidă, oftalmoplegie şi slăbiciune musculară generalizată şi altele”, explică dr. Dan Roman, medic şef UPU Baia Mare.
Citeşte şi
Începe sezonul muşcăturilor de căpuşe. Cum ne ferim de boala Lyme, care poate fi mortală
Se încarcă comentariile...
