Cine este arhitectul care a contribuit timp de decenii la schimbarea aspectului unui oraș important al României
0Aradul a avut unul dintre cei mai buni arhitecți ai țării noastre. Este vorba despre Miloș Cristea de numele căruia sunt legate clădiri emblematice din Arad, Timișoara și chiar alte orașe.
Miloş Constantin Cristea s-a născut la 1 mai 1931, la Arad, părinţi fiindu-i Olga şi Constantin Cristea. Clasele primare le-a urmat la Şcoala Sârbească (în curtea bisericii sârbeşti din Pârneava). A absolvit apoi Liceul Moise Nicoară, avându-i ca dascăli pe unii dintre cei mai prestigioşi dascăli ai Aradului acelor vremuri.
A urmat cursurile de desen ale Şcolii Populare de Artă din Arad. A fost din start adeptul artelor clasice. Pentru a-şi putea plăti cursurile de desen în perioada de după război, a lucrat ca lăcătuş mecanic la Uzina de Vagoane din Arad.
În 1957 a absolvit cursurile Institutului de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, beneficiind de îndrumarea unor mari personalităţi ale arhitecturii româneşti interbelice. A fost foarte apreciat de dascăli şi de colegi pentru talentul şi capacitatea de muncă pe care a dovedit-o în timpul studiilor.
Acesta a studiat la Arad, apoi la Institutul de Arhtiectură „Ion Mincu” din București. Însă imediat după absolvire s-a reîntors la Arad unde avea să își lase amprenta. Pe rând, a fost șef de proiect, proiectant principal, șef de atelier și director la Institutul de Proiectări din Arad, președinte al Filialei Arad a Uniunii Arhitecților, membru în Consiliul de Conducere și a membru în Comitetul de Conducere al Uniunii Arhitecților. A predat la catedra de Sistematizare și Urbanism de la Timișoara, iar între 1990 și 2003, a fost consilier pentru probleme de restaurare și urbanism al Primăriei Municipiului Arad.
Numele arhitectului arădean se leagă de o serie de clădiri emblematice: faţada actuală şi restructurarea Teatrului de Stat din Arad (în 1958), planul general al Ştrandului „Neptun” (în 1963), blocul „Libelula” cu complexul de servicii, cinematograful „Dacia” şi locuinţe (în 1969) – lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecţilor, faimosul Hotel Astoria (actualul Hotel Continental, în 1970), lucrare distinsă de asemenea cu Premiul Uniunii Arhitecţilor, Monumentul Eroilor de la Păuliş (în 1974), în urma câştigării unui concurs naţional, în colaborare cu sculptorii Emil Vitroel şi Ionel Munteanu, şi această lucrare fiind distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecţilor, şi excepţionalul ansamblu de sculpturi de pe Faleza Mureşului (în 1972, în colaborare cu sculptorii din grupul „Măgura”.
Între 1971 și 1983 a fost conferențiar universitar la Secția de arhitectură a Institutului Traian Vuia din Timişoara, Catedra de Sistematizare și Urbanism. În amurgul vieţii, Miloş Cristea a devenit, prin Hotărâre a Consiliului Local Municipal, Cetăţean de Onoare al Aradului.
Arhitectul a murit în data de 11 august 2003, la vârsta de 72 de ani.
Distins de patru ori cu Premiul Uniunii Arhitecţilor din România
Caz rarisim, Miloş Cristea a fost distins de patru ori cu Premiul Uniunii Arhitecţilor din România. Pentru reuşite profesionale de excepţie a fost decorat de două ori cu Ordinul Muncii clasa III.
În cartea „Dialoguri cu arhitectul Miloș Cristea, apărută în 2017, autorul Ovidiu Balint a publicat diferite declarații.
De exemplu, întrebat despre avantajele Aradului, Miloș Cristea spunea:
„De exemplu, orașele construite pe coline, cum este Sibiu, Cluj, Sighițoara, Brașov au puncte de un pitoresc extraordinar. Tocmai datorită acestor coline au o ambianță extrem de plăcută. În orașele de câmpie personalitatea lor este dată de arhitecți. Prin compoziția urbanistică, Aradul are însă un avantaj extraordinar, pe care puține orașe din Europa îl au: Mureșul. Aradul este un dar al Mureșului, parafrazându-l pe Herodot”
Miloș spune că Mureșul avea o importanță economică extraordinară:
„Adică, Aradul n-a fost de la început o zonă de locuințe. A fost, mă rog, un punct de importanță militară și economică, probleme care istoricii le știu mai bine. Ca urbanist, am observat în hărțile vechi că orașul s-a dezvoltat ca un imperativ economic. Efervescența economică a născut Aradul. Numai morile de apă erau în număr de 13. Trebuie să vă imaginați oboare, târguri, iarmaroace, depozite de sare, de cereale. Asta a fost zona Aradului”.
Acesta continuă să răspundă la întrebare vorbind despre săpăturile pentru Hotelul „Astoria”, pe care le-a făcut la o adâncime de trei metri jumătate. Atunci a găsit un strat compact de ceramică neagră, de amfore.
„Acestea erau ambalajele din vremuri imemorabile. Economia și Mureșul au dus la nașterea Aradului. Dar, mă rog, prietenul meu Horia Medeleanu, istoricul și criticul de artă, a scris niște studii foarte interesante despre dezvoltarea Aradului. Noi, urbaniștii avem un spirit mai pragmatic. Așadar, avantajul Mureșului este extraordinar”, mai spunea Miloș Cristea.
Se încarcă comentariile...
