UPDATE VIDEO Recensământ 2011: suntem cu un milion mai puţini. Victor Ponta: „Am fost peste 50% în iulie, când am dat «lovitura de stat»”

Joi au fost publicate rezultatele finale ale Recensământului Populaţiei din octombrie 2011 FOTO Adevărul

20.121.641. atâţia locuitori mai are ţara noastră, potrivit rezultatelor oficiale ale Recensământului Populaţiei realizat în octombrie 2011 şi care au fost anunţate joi de reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS). Populaţia României a scăzut cu 1.559.300. Pe de altă parte, la recensământul din 1990, România avea o populaţie de peste 23 de milioane de locuitori.

UPDATE Rezultatele recensământului anunţate de Institutul Naţional de Statistică arată că ne-am împuţinat cu peste un million şi jumătate de oameni. Care sunt consecinţele acestei statistici este subiectul pe care l-au disecat sociologul INSCOP Darie Cristea şi scriitorul Florin Iaru, invitaţii lui Ion M. Ioniţă, la Adevărul Live,

UPDATE Datele recensământului relevă faptul că la eferendumul din iulie anul trecut pentru demiterea preşedintelui Băsescu a fost atins cvorumul de peste 50%. Aşa a afirmat premieru Victor Ponta în şedinţa de Guvern de joi.

„Am văzut şi eu datele finale ale recensământului, mai bine mai târziu decât niciodată. Am fost peste 50% în 29 iulie care am dat «lovitura de stat», cum ar spune unii rămaşi în urmă, dar nu ne mai foloseşte prea mult acum, însă o să vă rog să vedem cum adaptăm totuşi toată legislaţia noastră la o realitate care acum nu mai e contestată de nimeni. Câţi suntem, cum se fac cvorumurile locale, naţionale, liste permanente, pentru că, din păcate, deciziile de anul trecut ale Curţii Constituţionale au reuşit mai mult să ne încurce decât să ne lămurească”, spune Victor Ponta.

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, i-a răspuns că, odată cu intrarea în vigoare a Registrului Electoral, problema numărării şi stabilirii numărului de alegători în listele permanente nu mai ţine de Guvernul, ci este de competenţa Autorităţii Electorale Permanente. El a adăugat că eventuala modificare a legislaţiei în domeniu reprezintă o problemă diferită.

„Deci, voi nu vă mai băgaţi, gata, am înţeles, v-aţi spălat pe mâini, daţi la alţii ! Deci, tu te-ai scos, nu mai ai tu treabă cu...”, i-a replicat Ponta lui Stroe.

UPDATE „Am terminat primul recensământ de după aderarea la Uniunea Europeană. Sigur că cifra privind numărul populaţiei stabile are o încărcătură emoţională puternică, dar foarte importanţi sunt şi ceilalţi parametri care caracterizează populaţia României”, a explicat Tudorel Andrei.

„În 2002 eram 21,6 milioane. În ultimii 10 ani scăderea este consistentă. Aderarea la UE a accentuat fenomenul plecărilor în străinatate. Sporul natural negativ a contribuit cu un sfert la scăderea populaţiei”, a mai spus Tudorel Andrei.

Potrivit acestuia, există schimbări importante şi în piramida vârstelor. Mai precis, spune preşedintele INS, asistăm la o îmbătrânire a populaţiei, cu problemele pe care acest lucru le va genera în următorii ani.

„Marile oraşe atrag populaţie mai multă datorită economiei înfloritoare, astfel că e normal ca oraşe precum Bucureşti, Timişoara, Cluj, Oradea, să aibă mai mulţi locuitori. Interesant este că se înregistrează o diferenţă şi la nivelul Capitalei. Spre exemplu, sectorul 1 are mai mulţi locuitori pentru că economia merge mai bine acolo”, a completat Tudorel Andrei.

UPDATE Populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor - 2011, anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică.

„În 1990 eram peste 23 de milioane. Azi suntem puţin peste 20 de milioane de locuitori, scăderea este de peste 3 milioane, iar aceasta se datorează migraţiei externe”, a declarat Tudorel Andrei, preşedintele INS.

Femeile, mai numeroase decât bărbaţii

Din populaţia stabilă a României, de 20.121.641 de persoane, 10.333.064 sunt femei, reprezentând 51,4%. Totodată, arată statisticile, în România sunt 10.858.790 de bărbaţi, mai precis 48,6%.

„Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei), în principal din cauza migraţiei externe”, potrivit datelor comunicate de reprezentanţii INS.

Bucureştiul avea, la 20 octombrie 2011, conform rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, o populaţie de 1.883.400 de persoane.

Primele şase judeţe, cu excepţia Bucureştiului, ca număr de populaţie stabilă sunt Iaşi - cu 772.300 de persoane, Prahova - 762.900 de persoane, Cluj - 691.100, Constanţa - 684.100, Timiş - 683.500 şi Dolj - 660.500.

Covasna (210.200), Tulcea (213.100), Sălaj (224.400), Mehedinţi (265.400), Ialomiţa (274.100) şi Giurgiu (281.400) sunt judeţele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă.

În municipii şi oraşe trăiesc 10.859.000 de persoane, reprezentând 54% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

Adevărul LIVE A fost sau n-a fost valid referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu?

Maghiarii şi romii, cele mai numeroase minorităţi etnice din România

Maghiarii şi romii sunt cele mai numeroase minorităţi etnice din România, populaţia de etnie maghiară fiind de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi fiind de 621.600 (3,3%), potrivit rezultatelor definitive privind populaţia ale Recensământului din 2011.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884.000 de persoane, din totalul populaţiei stabile a României la 20 octombrie 2011, de 20.121.641 de persoane, au anunţat joi reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică.

La Recensământul din 2011 s-au declarat români 16.792.900 de persoane, reprezentând 88,9%.

Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621.600 de persoane (3,3%). Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă, de la 2,5% la 3,3% şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană, de la 0,28% la 0,20%.

Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni - 50.900 persoane, germani - 36.000, turci - 27.700, ruşi-lipoveni - 23.500 şi tătari - 20.300 persoane.

Metodologie combinată, folosită de statisticieni

Pentru a obţine un rezultat cât mai apropiat de numărul real al locuitorilor din România, statisticienii au folosit o metodologie combinată.  Astfel, pe lângă datele prelucrate pe teren de recenzori, statisticienii au colectat indirect date folosindu-se de surse din administraţiei, mai ales pentru a cuprinde în cercetare şi pe cei 2,8% din populaţie care, din diferite motive, nu au răspuns chestionarului pentru recensământ.

„Pentru aceasta am apelat la bazele de date ale unor instituţii ale statului precum Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Inspecţia Muncii, Casei Naţională de Pensii Publice, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Sursele au fost încrucişate şi coroborate”, a precizat directorul general al INS, Silvia Pisică.

450.000 de CNP-uri de la Recensământul din 2011 au fost dublate sau eronate

Peste 450.000 de coduri numerice personale adunate în cadrul Recensământului din 2011 au fost multiplu înregistrate, eronate sau nu au fost completate, însă în urma verificării datelor s-au corectat două treimi din erori, informa la sfârşitul lunii iunie Biroul Naţional de Statistică. Asta înseamnă că au rămas aproximativ 150.000 de CNP-uri eronate, ce vor fi verificate indirect.
„Din totalul formularelor completate cu informaţii individuale la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011, 97,67% au avut CNP-ul corect completat, restul înregistrărilor de circa 450.000. reprezentând 2,33% din totalul formularelor, erau completate greşit sau lipseau”, precizează reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).

Înregistrările multiple, spun statisticienii, au fost cauzate în cea mai mare parte de declararea persoanei atât la domiciliul acesteia, cât şi la reşedinţa obişnuită, însă în baza de date a fost păstrată o singură înregistrare şi anume cea corespunzătoare reşedinţei obişnuite. 

„În urma finalizării activităţilor de verificare a datelor, s-au corectat şi reţinut circa două treimi din totalul CNP-urilor incorect completate”, spun reprezentanţii INS. Asta înseamnă că rămân 150.000 de CNP-uri ce urmează să fie verificate indirect, apelând la registrele autorităţilor statului.

40 de milioane de euro a costat Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din octombrie 2011

Reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică au explicat că lucrează la elaborarea unei noi metodologii de efectuare a recensămintelor, pe de-o parte pentru că metoda clasică – din uşă în uşă – este învechită, dar şi pentru că o astfel de metodă presupune costuri exorbitante. Spre exemplu, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 a costat statul român 40 de milioane de de euro. 

„Este posibil ca noua formă, pentru care nu există deocamdată o variantă clară, să fie aplicată şi peste doi - trei ani, menţionând că aceasta ar putea consta în existenţa unui eşantion şi folosirea unor baze de date din surse administrative“, explica, la sfârşitul lunii iunie, Tudorel Andrei, preşedintele INS.

Recensământul, „mărul discordiei“ de la Referendumul din 2012 

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a durat 12 zile şi a costat 40 de milioane de euro, au mai spus reprezentanţii INS.

Ulterior, rezultatele recensământului au căpătat o importanţă politică mult mai dramatică, miza fiind validarea referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 2012. La acel moment, mai mulţi politicieni au acuzat INS că ar tergiversat finalizarea referendumului.

Adevărul Live. Suntem mai puţini cu 1.500.000. A fost valid referendumul de demitere a lui Băsescu?

Rezultatele recensământului anunţate de Institutul Naţional de Statistică arată că ne-am împuţinat cu peste un million şi jumătate de oameni. Care sunt consecinţele acestei statistici este subiectul pe care l-au disecat sociologul INSCOP Darie Cristea şi scriitorul Florin Iaru, invitaţii lui Ion M. Ioniţă, la Adevărul Live.