Peste jumătate dintre români ar accepta restrângerea unor libertăți pentru siguranță. Sondaj INSCOP | adevarul.ro

Peste jumătate dintre români ar accepta restrângerea unor libertăți pentru siguranță. Sondaj INSCOP

Publicat:
0
1 live

Majoritatea românilor consideră că securitatea și ordinea publică sunt mai importante decât protejarea libertăților individuale, arată cel mai recent Barometru Informat.ro - INSCOP Research. Diferențele dintre generații sunt semnificative și indică existența a două viziuni distincte asupra societății.

image
Foto: Inscop.ro


Peste jumătate dintre români spun că, în actualul context social și politic, siguranța și ordinea publică trebuie să primeze chiar dacă acest lucru presupune restrângerea unor drepturi și libertăți individuale. Concluzia reiese din cea de-a XV-a ediție a Barometrului Informat.ro - INSCOP Research, realizată în perioada 26 octombrie - 2 noiembrie 2026.

Potrivit cercetării sociologice, 51,7% dintre respondenți consideră că „asigurarea securității și ordinii publice” este prioritatea principală pentru societatea românească, chiar dacă unele drepturi și libertăți individuale sunt limitate. În schimb, 42,3% cred că protejarea libertăților și drepturilor individuale trebuie să fie prioritară, inclusiv în situația în care anumite riscuri de securitate cresc.

„În fața riscurilor, o parte importantă a populației este dispusă să accepte limitări ale libertății în schimbul ordinii și al securității”

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, spune că rezultatele arată o schimbare importantă în modul în care românii privesc raportul dintre libertate și siguranță.

„Rezultatul sugerează că, în fața riscurilor, o parte importantă a populației este dispusă să accepte limitări ale libertății în schimbul ordinii și al securității. Atenți, vorbim despre limitări, nu despre anularea drepturilor și libertăților. Societatea este aproape împărțită în două, ceea ce arată că echilibrul dintre libertate și siguranță reprezintă o tensiune importantă în sistemul de valori al românilor”, afirmă Remus Ștefureac.

Potrivit acestuia, diferențele dintre generații sunt semnificative și indică existența a două viziuni distincte asupra societății.

„Pe de altă parte, diferențele dintre generații evidențiază două moduri distincte de raportare la societate: tinerii acordă mai multă importanță libertății individuale, în timp ce persoanele mai în vârstă prioritizează securitatea și ordinea. Preferința pentru libertate sau securitate nu urmează strict delimitările politice, fiind prezentă în proporții importante în toate electoratele. Această distribuție arată că raportarea la drepturi și siguranță reflectă diferențe de valori care depășesc apartenența politică și pot influența atitudinile față de autoritatea statului”, explică directorul INSCOP Research.

Cine pune libertatea pe primul loc

Analiza sociologică arată că susținerea pentru protejarea libertăților și drepturilor individuale este semnificativ mai ridicată în rândul votanților USR și AUR, al bărbaților, al tinerilor sub 30 de ani, al persoanelor cu studii superioare, al bucureștenilor, al utilizatorilor Instagram și al angajaților din sectorul privat.

La polul opus, votanții PSD și PNL, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și locuitorii marilor orașe sunt mai înclinați să considere că securitatea și ordinea publică trebuie să prevaleze, chiar cu prețul restrângerii unor drepturi individuale.

Valorile depășesc granițele politice

Directorul INSCOP subliniază că preferința pentru libertate sau securitate nu poate fi explicată exclusiv prin opțiunile politice ale respondenților.

„Preferința pentru libertate sau securitate nu urmează strict delimitările politice, fiind prezentă în proporții importante în toate electoratele. Această distribuție arată că raportarea la drepturi și siguranță reflectă diferențe de valori care depășesc apartenența politică și pot influența atitudinile față de autoritatea statului”, a mai declarat Remus Ștefureac.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda platformei Informat.ro, pe un eșantion de 1.197 de persoane. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie - 2 noiembrie 2026, iar marja maximă de eroare este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.

Top articole

Partenerii noștri